Problema apei se impune in atentia ONU

Un studiu recent al revistei britanice "Nature" sustine ca in anumite regiuni ale globului incalzirea globala se va manifesta prin cresterea considerabila a precipitatiilor. Emisfera nordica a devenit mult mai umeda decat in trecutul apropiat, la fel ca si unele regiuni ecuatoriale. In schimb, statele situate in vecinatatea imediat nordica a Ecuatorului devin din ce in ce mai aride. Pe baza simularii informatice a mai multor modele climatice, autorii au evidentiat rolul pe care il joaca in acest proces emisiile de gaze cu efect de sera, si in primul rand dioxidul de carbon. Printre autorii studiului se numara mai multi membri ai Grupului interguvernamental de experti pentru schimbarea climatica (GIEC), grup aflat sub egida ONU, care a emis raportul asupra climatului in care se face o legatura directa intre activitatile antropice si schimbarea climatica. In cursul conferintei va fi abordata si chestiunea biocarburantilor, care, desi pot constitui o solutie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, ar putea, pe de alta parte, sa genereze o criza de apa si de terenuri disponibile pentru culturile agricole necesare hranei oamenilor si animalelor. Este cunoscut faptul ca biocombustibilii se obtin, in principal din porumb, rapita, soia sau trestie de zahar, culturi care necesita o irigare masiva pentru a da randamentele necesare unei productii de masa.

De la 20 la 150 de litri
La scara mondiala, o cincime din populatie nu are acces la apa potabila, iar jumatate nu este conectata la o retea de canalizare. Pe de alta parte, consumul de apa este foarte inegal pe regiuni si grupuri de state. In statele dezvoltate o persoana consuma intre 150 si 300 de litri de apa pe zi, fata de 20 de litri pe zi, cat este media in tarile in curs de dezvoltare. In ultimii zece ani problematica gestiunii apei s-a agravat considerabil, iar 80 la suta dintre catastrofele naturale au fost de origine meteorologica. Inundatiile, care afecteaza anual circa 66 de milioane de oameni, sunt catastrofe dintre cele mai dramatice. Pe regiuni, cele mai afectate zone sunt in Africa, unde exista atat zone amenintate de inundatii cat si zone amenintate de secete, si regiunea mediteraneana, care recent a fost victima unor mari incendii generate de seceta neobisnuita.
La Summit-ul Terrei din 1992 de la Rio de Janeiro, pentru prima data a fost ridicata problematica gestiunii apei, identificata ca o sursa de preocupare majora. De atunci au fost demarate mai multe initiative, insa problemele au ramas. Un studiu al UNICEF din 2005 apreciaza ca Africa sub-sahariana, Asia de Sud si America Latina raman regiuni puternic defavorizate din punct de vedere al accesului la apa, costurile eliminarii decalajelor fata de media mondiala fiind estimat la 11,3 miliarde de dolari pe an. Conform Institutului International al Apei de la Stockholm, organizatorul conferintei, maladiile adiacente lipsei de igiena si de apa au condus la moartea a peste doua milioane de copii din familii sarace pe an. Intre 50 si 70 la suta dintre pacientii internati in spitalele de pe glob sunt victime ale unor maladii induse de lipsa apei, a caror evitare ar fi fost facila.

Gestiunea apei, activitate nerentabila
Conferinta a subliniat, de asemenea, problema gestiunii resursei apa. Aprovizionarea si tratarea apei pentru a o face potabila va costa, la nivel mondial, intre 10 si 30 de miliarde de dolari anual in urmatoarele decenii, iar chestiunea finantarii este spinoasa, in prezent singurii investitori in acest domeniu fiind statele nationale, organismele oficiale de ajutorare si organismele de finantare multilaterala. Bugetele companiilor care se ocupa de apa nu acopera, in majoritatea cazurilor, decat exploatarea, intretinerea si reparatiile si numai foarte rar se ocupa si de investitii. Dificultatea finantarii vine si din faptul ca randamentul investitiilor in acest domeniu nu depaseste 5 la suta, fata de media de 20-25 la suta in industrie si telecomunicatii sau 13-15 la suta in domeniul retelelor electrice. Acest lucru este determinat de costul mare al infrastructurii si utilajelor (de exemplu pompele de apa, foarte scumpe prin comparatie cu veniturile care se pot obtine din furnizarea apei). Pe de alta parte beneficiile din aceste investitii sunt in mare parte indirecte si invizibile, ele materializandu-se in buna calitate a serviciilor de sanatate si de educatie, iar promovarea lor nu conduce la voturi pentru politicieni.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe