Marile secete ale omenirii

Omenirea s-a confruntat periodic cu lipse de apa, de la anul 3500 i.Hr. cand este atestata prima seceta in nordul Egiptului, zona Alexandria. Europa nu a fost lovita de o seceta majora consemnata de istorie decat in secolul XI, anul 1069, cand foametea a ucis aproape 50.000 de oameni la Durham, in nord-estul Angliei. Dar seceta cea mai grea prin urmarile ei s-a inregistrat in 1876-1877 la Madras, India, cu sase milioane de victime omenesti si 36 milioane de persoane afectate (stramutati, saraciti etc). In 1921-1922 seceta s-a intors in Europa, de data aceasta in Rusia, regiunea Nijni Novgorod, ucigand milioane de oameni. Nmarul total al celor afectati de catastrofa naturala a fost estimat la 20 milioane. In Ucraina, in 1932-1933, seceta si foametea, pe fondul unei reforme radicale a economiei, au costat vietile a cinci milioane de oameni.
Din anii 30, Europa nu a mai fost lovita de o seceta majora, potrivit statisticilor.
Pana in vara lui 2007, cand incendiile de padure au pustiit zone intinse pe flancul sudic al Europei, in Grecia, Portugalia, Spania, Italia. In Italia, de la inceputul verii, lupta cu incendiile de vegetatie s-a soldat cu opt morti, iar in Portugalia incendiile de padure au distrus peste 5.000 de hectare in primele sapte luni ale anului, potrivit ultimului bilant al Directiei generale a padurilor. Cel mai recent exemplu este Grecia, unde incendiile de padure din sud au ucis in acest weekend peste 40 de persoane. Previziunile comisarului european Stavros Dimas despre viitoarea zona-tinta a unei secete catastrofale prind contur.

---

Despre autor: