Bugetarii, sacrificati pentru marirea pensiilor

Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) ia in calcul reducerea numarului functionarilor publici cu un an inainte de alegeri. Motivatia ministrului a fost aceea ca sistemul bugetar are disfunctionalitati care au dus la ineficienta si avantaje banesti necuvenite. Anuntul sau vine la scurt timp dupa ce ministrul Muncii, Paul Pacuraru, isi exprima intentia de a reduce numarul bugetarilor din subordine cu 10%. Exista insa diferente intre cele doua categorii. De pilda, spre deosebire de prefecti sau de directorii generali din ministere si agentii care sunt considerati functionari publici, cadrele didactice si magistratii nu intra in aceasta categorie, ci in cea a bugetarilor. Presedintele Asociatiei Prodemocratia (APD), Cristian Pirvulescu, ne-a explicat ca, in acest context, si ministrul Vosganian vorbeste, de fapt, de o reducere a bugetarilor, si nu a functionarilor publici: "Se face aceasta confuzie, dar avand in vedere ca functionarii publici sunt aproximativ 100.000. De fapt, amandoi ministrii se gandeau sa reduca cu 10% cei 1.000.000 de oameni care lucreaza in sectorul bugetar. Astfel ajungem la cifra pe care o spun ei."
Presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, observa ca, in Romania, sunt 130.000 de locuri pentru functionarii publici la nivelul intregii tari, dintre care numai 95.000 sunt ocupate efectiv. In aceste conditii, "ideea reducerii este aberanta, ministerul ar putea eventual reduce din organigrama", sustine Bogdan Hossu. Paradoxul este ca, din momentul in care s-a inceput procesul de descentralizare, "avem nevoie de mai multi functionari publici daca vrem servicii de calitate", a mai adaugat presedintele Cartel Alfa. In plus, asa cum ne-a explicat Eugen Coifan, vicepresedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), mai sunt institutii din subordinea MEF care au nevoie de personal: Garda Financiara sau vamile din Ploiesti si Satu Mare. In schimb, sindicalistii considera ca Administratia Financiara are, la nivel central, un surplus de personal de aproximativ 20.000 de persoane. "In loc sa verifice marii contribuabili, se verifica in amanunt IMM-urile, al caror numar este considerabil mai mare decat al marilor companii, ceea ce duce la o crestere de personal nejustificata", a precizat Bogdan Hossu.
Imediat dupa ce Paul Pacuraru si Varujan Vosganian au lansat ideea reducerii numarului de bugetari si de functionari publici, expertii in domeniu au lansat ipoteza ca aceasta initiativa ar putea reprezenta o eventuala sursa de finantare a pensiilor, in conditiile in care Sebastian Vladescu, fost ministru al Finantelor, sugera ca nu prea exista resurse pentru cresterea lor. Analistul politic Catalin Avramescu vede propunerile celor doi ministri ca pe niste "masuri disperate" in conditiile in care deficitul bugetar a crescut de la 0,5% la 2,8%, apropiindu-se de limita de 3%, care, daca va fi depasita, va atrage dupa sine sanctiuni drastice din partea UE. "Ei au construit bugetul la limita si doresc sa-si asigure spatele facand reduceri de posturi pe care sa nu le prezinte ca atare", ne-a mai spus Catalin Avramescu. Dupa parerea lui Cristian Pirvulescu, presedintele APD, apropierea alegerilor nu ar justifica totusi aceste masuri pentru ca "nu se fac concedieri inainte de alegeri, mai ales pentru un partid cu un electorat instabil, asa cum este PNL, iar daca aceasta masura ar fi una preelectorala, ar fi una foarte proasta". Din punct de vedere al cresterii veniturilor la buget pe care aceasta propunere ar urma sa o aduca, Sorin Ionita, director al Societatii Academice din Romania, crede ca "reducerea numarului de functionari publici ar aduce o crestere nesemnificativa a PIB-ului, care ar reprezenta poate 0,01% si nu ajuta la nimic. Este ca si cum ai scuti un euro in timp ce ai promis 100". In schimb, a subliniat Sorin Ionita, daca aceasta reducere s-ar face din randul bugetarilor, cresterea ar fi semnificativa, de pana la 2-3%. In acelasi sens, si vicepresedintele ANFP socoteste ca ministerul, prin aceasta masura, nu vizeaza o restructurare, ci o "blocare a posturilor vacante ca sa se incadreze in aceeasi anvelopa bugetara, asta e ideea".

>> Putini functionari publici

Atat specialistii, cat si sindicalistii considera ca numarul functionarilor publici in Romania este mic, daca ne raportam la celelalte state din Europa. Presedintele APD, Cristian Pirvulescu, ne-a spus ca, facand o comparatie cu Franta, considerata cea mai birocratica tara din lume, in Romania revin circa 4 functionari publici la mia de locuitori, pe cand in Franta sunt 44 la 1000 de locuitori. Nici numarul bugetarilor nu este mare comparativ cu tarile din Europa. Presedintele APD ne-a mai explicat ca, din cei 5.000.000 de angajati din Romania, cei 1.000.000 de bugetari reprezinta 20%, in timp ce, conform unor studii ale OECD din 2004, ei reprezinta 36% in Suedia, 33% in Danemarca, 30% in Finlanda si Marea Britanie si 28% in Franta. Insa numarul optim al functionarilor publici din Romania este greu de stabilit pentru ca ar fi nevoie, conform specialistilor, de un audit care ar dura foarte mult timp.
specialistul

Cristian Pirvulescu, presedintele APD, ne-a spus ca "prin aceasta masura putem anticipa ca anumite activitati vor putea fi concesionate unor companii private, pe motiv ca ele ar fi un administrator mai bun". Astfel, Cristian Pirvulescu considera ca nici nu se poate pune problema unei cresteri a veniturilor la buget pentru ca pe termen scurt se produc economii, dar pe termen lung costurile ar fi foarte mari, deoarece "fiecare actiune a companiilor private ar trebui platita". In plus, ne-a mai explicat presedintele APD ca ceea ce face guvernul este o improvizatie, "folosind cea mai simpla si proasta metoda de a creste veniturile la buget", fiindca "este o obsesie a liberalilor de a inlocui functionarii publici cu contractuali, care sunt foarte loiali si mai bine platiti decat functionarii care ar trebui sa fie independenti".

---

Despre autor: