Pasiune - Istoricul Nicolae Bulat tine aprinsa flacara romanismului la Nistru  Citim transcrierea interviului cu istoricul Nicolae Bulat din Cetatea Sorocii si intelegem ca articolul estea€¦ "gata facut". Ar trebui doar, ca sa n
Pasiune - Istoricul Nicolae Bulat tine aprinsa flacara romanismului la Nistru  Citim transcrierea interviului cu istoricul Nicolae Bulat din Cetatea Sorocii si intelegem ca articolul estea€¦ "gata facut". Ar trebui doar, ca sa ne incadram in spatiu fara a-i risipi vorbele, sa renuntam la intrebarile noastre si la orice ditiramb jurnalistic si sa-i dam cuvantul in intregime. Pasionat, plin de verva, neostoit, Nicolae Bulat e demn urmas al sorocenilor care au aparat cetatea si granita, la Nistru, de tatari, de cazaci, de muscali. Doar ca el, istoricul, a avut o misiune inca mai grea: a trebuit sa apere istoria romaneasca (intreaga!) de mucegaiul falsificarii sovietice. A trebuit, si trebuie inca, s-o rosteasca apasat, de cate ori pare ca boala se-ntinde, furandu-ne (furandu-le lor, sorocenilor, basarabenilor) adevarurile. Dar sa-l lasam pe istoric sa graiasca!  INCEPUTURI. "Cetatea a fost mentionata documentar la 12 iulie 1499, cand boierii din sfatul domnesc au parafat tratatul de pace cu polonezii care au fost zdrobiti in Codrii Cosminului de Stefan Voda. Printre martorii oculari chemati la acest eveniment a fost si Pan Costea, parcalab de Soroca. La acele vremuri aici era deja o cetate. Era din lemn si pamant sau era din piatra? Nu stim. Unii spun ca cetatea actuala a fost ridicata pe vremea lui Petru Rares, prin 1543-1546. A doua domnie a lui Rares. Dar eu, uitandu-ma la peretii acestei cetati, vad mai multe inele. Iata, sa numaram: unul, doi, trei, patru, cinci, sase. Cu fundamentul se fac sapte. Ca la copaci. Eu cred ca aceste inele sunt anii de constructie. Se pare ca cetatea a fost construita intr-un timp mai lung, poate vreo 10 ani. Petru Rares a reparat Hotinul si eu cred ca e posibil ca el sa fi reparat si Cetatea Soroca. A ridicat zidul interior, a construit beciurile, galeriile subterane."  STRUCTURI DE APARARE. "Daca ne uitam la arhitectura cetatii, ea se aseamana cu cea a castelelor din secolele XIV-XV. Eu cred ca Cetatea Soroca a fost construita o data cu Hotinul si cu Tighina, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea sau la inceputul secolului al XV-lea, in timpul domniilor lui Petru Musat si/sau Alexandru cel Bun. Cu toate ca nu avem documente. In Cornwall, Mare Britanie, exista un castel care se numeste Restormel. El e constituit dintr-un turn gigantic, exact ca la Soroca. Chiar si diametrul este aproximativ acelasi. Soroca - 30 m, Restormel - 34 m. Englezii il numesc «turn carapace», daca te-ai blocat in el si ai inchis portile, nu te mai scoate nimeni. Castelul Del Monte din Italia, langa Bari (anul 1240), este un octogon cu opt turnuri imprejur. Castelul Queenborough din Kent, Marea Britanie, e un turn gigantic cu sase turnuri mai mici imprejur. Si Soroca are cinci turnuri. Specific acestui tip arhitectural este imbinarea a trei trasaturi caracteristice: rotunjime, sistem concentric de aparare, iar punctul slab - poarta - era perfect aparat de artilerie, din flancuri. Soroca a fost construita pentru a crea o frontiera politica la Nistru. Peste Nistru era alta tara, alta cultura, alt popor. Acolo era stepa salbatica. Cetatea raspundea de securitatea tarii. De securitatea celor doua capitale: Suceava, mai intai, apoi Iasii. Raspundea si de securitatea comerciala a tarii. Suntem la vad, la trecatoare, si aveam de aparat portiunea de Nistru de la Naslavcea pana la Vadu lui Rascu. In cetate erau parcalabul, administratorul si conducatorul tinutului Soroca si al steagului militar (formatiune de lupta medievala), dar si marele capitan de frontiera cu alti capitani mai mici. Tinutul Soroca a existat peste 500 de ani, fiind distrus numai in urma reformelor bolsevice, dupa 1940." Si-aici Nicolae Bulat se opreste, aratand teatral spre intrare: "E cald. Cetatea se aseamana uneori cu un ceaun in care fierbe mamaliga. Nu mai avem podul «balansator» la intrare, nu mai sunt portile de atunci si nici capcana: o podea din doua parti, care se lasa in jos, avand dedesubt o groapa cu tepuse". Si-acum se face una cu aparatorii de odinioara ai cetatii: "Noi schimbam des tepusele, ca sa fie mereu proaspete. Iar cum suntem de fire sugubeti, scriem cu cutitul pe tepuse: Bine ati venit la noi, la Soroca! De nu le place, sa se intoarca in Fundul Tartarului. Talpa Iadului, pentru moldoveni. Pentru ca nimic nu era mai strasnic decat tatarii din stepa Volgaia€¦".  Cateva tehnici de constructie medievale: "Nu departe de Soroca este o cariera de granit si de calcar. Mesterii s-au folosit nu de roca puternica, ci de calcar. De ce? Calcarul amortizeaza lovitura de ghiulea. Si nu face schije. Mortarul? O poveste mentioneaza ca mesterii medievali utilizau proteine de animale: branza, oua, lapte sange. Scoteau apoi din mlastina niste minerale folosite pentru a pregati mortarul. Cetatea Soroca s-a pastrat in proportie de de 75%-80% datorita acestui procedeu".  NUNTI SI RAZBOAIE. "Cronica spune: «De noroc era Petru Schiopu cu cazacii astia. Nu scapa bine de unul, ca altul venea degraba!» Daa€™ credeti ca numai pe el il podidea asa norocul? Ia hai sa vedem ce-a patit Vasile Lupu cu cazacii! Cazacul Bogdan Hmelnitki a vrut-o de sotie pe Ruxandra pentru Timus, fiul lui. «Ori ne dai fata, ori luam targul Iasi. Alege!» Ruxandra era culta: vorbea turca, poloneza, greaca. Cazacii - niste barbari. Sunt batuti insa la Beresteciko si Lupu zice ca nu-i mai da fata. Hmelnitki vine cu 17.000 de cazaci la Soroca, spre Iasi. Castiga si-n 1652 se face nunta. Peste un an, Timus este ucis la Suceava. Ruxandra naste doi gemeni care mor. La 1667 face cadou toata averea ei la Sfantul Munte, Manastirii Vatopedu. Se intoarce acasa la 40 de ani. In 1686 se ascunde in Cetatea Neamtului, unde este omorata de Vasile Krupenski. Sa vedem insa ce se mai intampla la Soroca? In 1691 in cetate se afla o garnizoana poloneza. Lesii construiesc un nou val in jurul cetatii. Constantin Cantemir incearca sa o cucereasca si nu reuseste. La 17 iunie 1711 trece Nistrul la Soroca tarul Petru cel Mare. In 1738 incepe secolul de razboaie ruso-turce si Soroca este incendiata. In anii a€™30 Radu Vulpe face primele investigatii arheologice privind cetatea. In 1958 sovieticii fac unele reparatii. Restaurari nu s-au facut niciodata. In 1970 este din nou reparata. Acum avem un proiect de restaurare si tot asteptam sa fie aprobat." Cu mainile curate, Maria Ta! "Povestea vine asa: doi boieri, Grigore si Alexa, au furat tara, cu cazacii impreuna. Si au fost dusi la cetate, si ei, si cazacul Petru. Cazacul a fost tras in teapa, iar boierii judecati de domn. Voda Petru Schiopu a iesit in fata cetatii si a cerut boierului Grigore sa-si spele mainile, ca-s murdare. Dar boierul a spus: «Sunt curate mainile noastre, Maria ta!». Dar armaselul Septilici, stapanul inchisorilor, zice: «Du-te, omule, si-ti spala mainile, daca zice voda!». Ei, boierii, zic ca nu. Un baiat care facea straja a pus mana pe sulita si a infipt-o drept in fundul pacatosului: «Du-te si-ti spala mainile, ca ai furat tara!». Voda i-a despicat pe vinovati si apoi si-a sters sabia de corpurile neinsufletite ale celor doi. A vrut s-o bage in teaca, dar s-a razgandit. S-a uitat spre multime si a intrebat: «Daa€™ la voi cum sunt mainile?»... «Curate, Maria ta, curate!», au raspuns cei de fata, toti intr-un glas." Viata de fiece zi, la cetate "Vrajmasii veneau toamna. Atunci, toamna, era roada stransa, viteii, mieii erau crescuti deja. In rest, era destula liniste. Bucatele le aduceau taranii dimprejur. Satele erau mici: 30-40 de case. In fiecare traiau cate cinci oameni, aproximativ. In beciurile din cetate, langa praful de pulbere, se punea crupa (cereale sfaramate), care absorbea umezeala. Se faceau si bucate din crupa asta. Dar cel mai mult s-au gasit in cetate cupe pentru vin. Parca era o veselie generala. Se invartea la gratar sau la roata un bivol, un berbec, o caprioara, un mistret. Si se bea vin. In rest, se punea pe masa mamaliga cu mujdei, branza, ceapa, carne prajita, turte, paini micute. La 1702, un calugar rus, Leonte, mergea spre locurile sfinte. Trece prin Soroca. Spune ca n-avea ce manca. De ce? Pentru ca la Soroca nu era paine de secara. Era painea alba. Or, asta lui nu-i convenea." Se mai manca aici carne la ceaun, legume, miere, placinte cu branza, cu varza sau ceapa. Mancare simpla. Calatorii spun ca boierii nostri muiau painea in vin si mancau. Daca era o masa mai bogata, atunci era peste. Cand a venit Nicoara Potcoava la Soroca, l-au intampinat cu un somn mare. Si Rares a fost pescar si nu era sat in care sa nu fie helesteu. Lumanarea lui Badea Mior Lumanarea Recunostintei, "monumentul lui Badea Mior", este "ideea" scriitorului basarabean Ion Druta. "Pe Druta nu-l mai intelege nimeni", e de parere istoricul Nicolae Bulat. Monumentul - oa€¦ lumanare de piatra care se inalta, falic, deasupra Vaii Nistrului - a fost ridicat initial ca un "omagiu adus autorului necunoscut al baladei Miorita". Adica un omagiu adus lui "Badea Mior", ciobanul "inventat" pentru a da o origine "pur moldoveneasca" baladei. Distincta de cea din Romania. A fost "aprinsa la 27 martie 2004". Asa scrie pe o placa, la vedere. Si asta pentru a mai "fura" semnificatia unei zile sfinte din istoria basarabenilor: 27 martie 1918. Unirea cu Romania. "Ce fel de recunostinta? Ar trebui sa fie o altfel de recunostinta!" Nicolae Bulat declama: "«Am stat cu sabia in mana la toate zarile si cand s-a frant otelul, tainic am asteptat sa se inchege la loc opunand rezistenta brutalitatii inteligenta noastra. Suntem la noi acasa!». Iata ce ar cere o lumanare de recunostinta! Cum am fost la Nistru, asa am si ramas, aici. Englezii spuneau, cand au fost in Cetate: «Noi avem Canalul Manecii si au venit normanzii si ne-au cucerit. Voi ati stat sute de ani la un raulet de 200 m latime si ati rezistat. Ati fost mai puternici ca noi». Eu zic: «Noi am rezistat fiindca aveam toata Europa in spate si eram raspunzatori nu numai de noi, dar si de voi. Ca daca veneau hoardele tatare din stepa Volgai, din fundul Tartarului - cum zicem noi - , sa stiti ca veneau si peste voi!»". CAPELA "Are hramul Sfantului Gheorghe. In 2001 a fost la cetate primarul din Radauti. Mi-a spus: «Domnule Bulat, vrei o catapeteasma?» Eu am zis «Chiar sa nu vreau, daa€™ tare vreau!...» La 28 septembrie 2002 a fost sfintita de staretul Manastirii Putna, care a venit cu icoana Sfantului Stefan pictata de calugarii Putnei" Nicolae Bulat istoric ETIMOLOGII "Soroca! Sunt mai multe etimologii posibile. De la «sorok = patruzeci». Sau «sorok = cotofana». Dar si de la «Sorca» - numele stapanei mosiilor din zona. Sau de la unul «Soare», ori «Sorocila», care avea si el acareturi pe-aici. Alta ipoteza: satenii aduceau alimente, dari, pentru garnizoana, la un anumit termen, un anumit... soroc. Sau: «soroceala = simbria pe care o lua un taran pentru lucrul sau la cetate»" Nicolae Bulat istoric


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.