O istorie mereu vie

>> Incepand cu Secolul Luminilor gandirea franceza a exercitat o puternica influenta asupra ganditorilor si politicienilor romani. La randul lor, romanii care prin diferite imprejurari au ales sa creeze in Franta si in limba franceza au lasat urme puternice, fundamentale in cultura franceza.


Legaturile intr-adevar stranse incep in prima jumatate a secolului al XIX-lea, atunci cand Parisul devine locul de studiu al multor tineri din Principatele Romane. De atunci generatii de oameni politici si de cultura romani s-au format in Franta.

Studenti la Paris
Valoarea universitatilor franceze, dar si spiritualitatea franceza, valorile transmise de cultura franceza prin scoala au atras de-a lungul timpului tinerii romani. De exemplu, principele Grigore Bibescu a fost primul elev strain acceptat la cursurile scolii militare de la Saint-Cyr. George Bibescu, celalalt principe care a urmat cursurile la scoala Imperiala de Stat Major din Paris, a servit si in Armata Franceza. Atasamentul fata de Franta, dar mai ales atasamentul fata de valorile democratice comune se regasesc in familia Bibescu, dar si in altele. Din familia Bibescu mai este de amintit ca avand puternice conexiuni franceze si George Valentin Bibescu, presedinte al Aeroclubului Regal Roman, care a fost elev al lui Louis Bleriot.
Generatia revolutionara pasoptista s-a format la Paris, urmand cursurile de la College de France, care era o veritabila tribuna democratica. Elita liberala incepand cu Ion Ghica, Al. I. Cuza, Constantin A. Rosetti si Ion Bratianu, Nicolae Balcescu, Mihail Kogalniceanu a dorit sa puna in practica ceea ce a vazut acolo.
Tinerii de azi nu sunt nici ei mai prejos. In zilele noastre mii de studenti aleg ca destinatie pentru studiile lor universitati din Franta. Studenti si cercetatori romani sunt prezenti in toate domeniile de activitate. Dintre ei multi sunt in "les Grandes Ecoles", elita invatamantului superior din Franta, cum ar fi l'Institut d'Etudes Politiques de Paris, l'Ecole Nationale d'Administration, l'Ecole Polytechnique si mai ales l'Ecole Normale Superieure (aici si-au facut studiile mai mult de cincizeci de studenti in ultimii ani).

Politica, cea care apropie
Dupa ce o serie de personalitati din Romania si-au facut studiile in Franta este normal ca influenta acestei tari asupra culturii si politicii romanesti sa fie una speciala. Dar influentele nu au fost doar unilaterale. si romanii au exercitat influente asupra Frantei, asa se explica interesul si sprijinul permanente acordate de Franta Romaniei.
Romanii la Paris si-au creat legaturi de prietenie cu o serie de personalitati, legaturi care nu s-au intrerupt cu reintoarcerea lor in tara. Fratii Bratianu sau Heliade Radulescu erau in relatii de prietenie cu Jules Michelet, Paul Bataillard, Armand Levy si lista ar putea continua.
Probabil si din aceste motive, dar si din motive geostrategice Franta a fost un sprijin permanent pentru aspiratiile romanesti. Unirea Principatelor si dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza au fost apreciate drept triumf al diplomatiei franceze.
Ajutorul nu a fost doar diplomatic, specialisti francezi luand parte la modernizarea Romaniei. In acest cadru a fost permis unor ofiteri (de exemplu cazul Bibescu) sa studieze la academiile militare si navale din Franta, precum si participarea la operatiuni de lupta. Romanii au fost instruiti chiar de ofiteri francezi din misiunea militara franceza trimisa de Napoleon al III-lea. Imparatul a sustinut si venirea pe tron a lui Carol de Hohenzollern.
Desi cu un rege din dinastia Hohenzollern, influenta franceza este atat de puternica, incat in august 1916 Romania intra in razboi de partea Antantei. In ultimii ani ai razboiului Romania primeste din partea Frantei un ajutor constant atat material, cat si logistic. In octombrie 1916 soseste in tara misiunea militara condusa de generalul H.M. Berthelot. Ca recunostinta pentru slujba adusa tarii dupa razboi generalul francez este decorat si primeste cetatenie onorifica, un lot de teren si locuinta; mai apoi este ales membru de onoare al Academiei Romane.
Legaturile au devenit si mai stranse in anii interbelici. Politicienii romani erau bine vazuti la Paris. Unul dintre cei mai mari oratori de limba franceza, Nicolae Titulescu, supranumit si "ministrul european", era atat de apreciat in Franta incat era considerat "tot atat de francez cat de roman".
Dupa 1989 relatiile romano-franceze tind sa revina la intensitatea din anii anteriori comunismului (in care am avut totusi o vizita oficiala a presedintelui Frantei, Generalul Charles de Gaulle, in 1968). Am avut doua vizite oficiale ale presedintelui Frantei (in 1991 FranIois Mitterrand si in 1997 Jacques Chirac), Franta fiind promotoarea ideii de acceptare a Romaniei in structurile euroatlantice.

Colaborarea
In anii interbelici majoritatea in societatile de petrol din Romania o detinea "Omnium International de Petrole", o societate din Franta. Capitalul francez a contribuit decisiv la infiintarea in 1925 a "Intreprinderilor Aeronautice Romane", societate cu un capital de 120 de milioane de lei detinut in proportie de o treime de firma franceza Lorraine si Bleriot. Totodata, uzina de la Brasov a avut ca model de organizare uzinele similare ale firmei din Franta.

---

Despre autor: