In februarie, doi militanti ai Miscarii albaneze de Autodeterminare, care solicita independenta provinciei Kosovo, au murit in urma confruntarilor extrem de violente ce au avut loc in timpul unei manifestatii organizate la Pristina impotriva planului
In februarie, doi militanti ai Miscarii albaneze de Autodeterminare, care solicita independenta provinciei Kosovo, au murit in urma confruntarilor extrem de violente ce au avut loc in timpul unei manifestatii organizate la Pristina impotriva planului ONU pentru Kosovo, impuscati cu gloante de cauciuc. Jandarmii romani din trupele ONU, atacati de protestatari, au fost facuti responsabili de moartea celor doi.
Procurorul Robert Dean a declarat ca cel de-al doilea obiectiv al anchetei pe care o coordoneaza a fost acela de a clarifica unele aspecte legate de planificarea interventiei trupelor ONU, de modul in care au fost luate deciziile, de pregatirea si de tehnicile utilizate de catre fortele de politie, precum si de modul in care sunt utilizate gloantele de cauciuc in timpul manifestatiilor de protest. Robert Dean a analizat modul in care politia a facut uz de forta, memorandumul de intelegere semnat intre ONU si Guvernul Romaniei, planul de operatiuni/interventie pentru manifestarile de protest din 10 februarie, lantul de comanda si ordinul privind utilizarea gloantelor de cauciuc. Potrivit lui Dean, un complex de imprejurari, marcat de confuzii, ordine neclare si ambiguitate legislativa ar fi dus la moartea celor doi etnici albanezi, Mon Balaj si Arben Xhelladini. Ca si in cazul raportului preliminar (aprilie), procurorul Dean nu a reusit identificarea unei culpe individuale in randurile militarilor romani, procurorul marginindu-se la o serie de concluzii si recomandari. Mai degraba un pachet de observatii care, de fapt, ramifica fondul problemei fara a indica in mod concret responsabilitatea pe care ar avea-o militarii romani, prinsi la mijloc in acest scandal.
Scurtcircuit in structura de comanda
Robert Dean arata ca este posibil sa existe "unele divergente" intre prevederile legale din Romania, legislatia internationala general acceptata si principiile ONU privind uzul de forta si posibila utilizare a gloantelor de cauciuc. Procurorul face referire si la "munitia folosita de fortele romane", care "expirase in urma cu 13 ani", anuntand ca "se studiaza efectul exact al folosirii acesteia si aplicarea unui regim mai riguros de inspectie si testare". Totusi, a aratat Dean, unele rapoarte ale laboratorului german BKA sugereaza ca gloantele de cauciuc folosite de romani ar fi fost mai periculoase decat se crezuse initial. Mai grav, acuza Dean, ordinul dat pentru operatiunile din 10 februarie, mai precis pentru aducerea gloantelor de cauciuc in perimetrul in care urma sa aiba loc manifestarea de protest a "fost neclar". Intr-o situatie atat de importanta nu trebuie sa existe nici o urma de indoiala. Ordinele trebuie sa fie clare si precise, mai ales daca operatiunile se desfasoara intr-un context multinational, spune procurorul. Procurorul special mai acuza si "scurtcircuit in lantul de comanda". In timpul manifestarilor de protest, directorul insarcinat cu operatiunile, coordonatorul fortelor romane de politie si comandantul general al fortelor de politie au presupus cu totii ca cel investit cu autoritate este comandantul general, acesta avand si responsabilitatea comenzii. Insa modul in care si-a inteles acesta din urma rolul a fost total diferit de cel al colegilor sai. "Este o situatie impardonabila, ordinele trebuind sa fie intelese de toata lumea in acelasi fel", spune Dean.
Fiecare cum l-a taiat capul
Coordonatorul fortelor de politie, arata anchetatorul, si comandantul general nu au stiut ca fortele romane urmau sa utilizeze in timpul protestelor gloante de cauciuc. "Iarasi un lucru fara scuza", a declarat Dean. Atat centrul de control cat si comanda politiei au fost lasate in afara controlului si a fluxului de informatii. Atunci cand se inregistreaza incidente, centrul de comanda are nevoie de informatii clare si precise, procurorul subliniind ca in cazul de fata nu au primit aceste informatii. Raportul arata si ambiguitatea si lipsa de precizie in autorizarea folosorii gloantelor de cauciuc. Comandantii romani, precizeaza Dean, au crezut ca sunt autorizati sa faca uz de echipamente de protectie care, "in intelegerea lor", includeau si gaze lacrimogene si gloante de cauciuc. Comandantul fortelor de politie a dat un ordin general, lasand aspectele specifice la discretia comandantilor nationali. "Exista incertitudini referitoare la modul in care comandantul a dat ordinul general in conditiile in care aspectele specifice reprezinta o escaladare semnificativa a uzului de forta. In cazul de fata, atat comandantii cat si alti angajati au fost suprinsi de folosirea gloantelor de cauciuc", stipuleaza raportul lui Dean. Procurorul recomanda o analiza mai clara a utilizarii gloantelor de cauciuc de catre fortele ONU, care este "un aspect controversat", nefiind insa "in intentia anchetatorilor sa condamne sau sa apere folosirea generala a acestora", decizia apartinand specialistilor in drept penal si expertilor in tehnicile de control al multimilor.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.