Judetul Arad se poate lauda cu o bogata colectie de castele si cetati pe care si-au pus amprenta personalitati cunoscute ale istoriei. Trecerea timpului, lipsa banilor si dezinteresul si-au facut simtita prezenta, asa ca majoritatea acestor monumente
Judetul Arad se poate lauda cu o bogata colectie de castele si cetati pe care si-au pus amprenta personalitati cunoscute ale istoriei. Trecerea timpului, lipsa banilor si dezinteresul si-au facut simtita prezenta, asa ca majoritatea acestor monumente au fost lasate de izbeliste. Cu mici exceptii, Castelul de la Macea, Castelul de la Savarsin, Castelul de la Sofronea, Cetatea Aradului si Cetatea de la Savarsin isi asteapta inca salvareaa€¦ Majoritatea au ramas in constiinta oamenilor locului numai cu numele. Pe locul unde se ridicau deunazi, astazi mai sunt doar mormane de piatra, franturi de ziduri sau nici macar atat. Consiliul Judetean sustine ca nu are nici fonduri, nici posibilitatea de a le include intr-un program de reabilitare, in consecinta in cativa ani cateva dintre cetati vor disparea total de pe harta Aradului, zdrobite de ploi, spulberate de vant... CASTELUL MACEA. A fost construit in doua etape principale, acum avand in intregime forma literei "L". Prima parte, pana la turnul cel mare, decorata pe frontispiciu cu stema familiei Cernovici, sculptata in piatra, provine dinainte de 1862, fiind precedata de o cladire datand din secolul al XVIII-lea. Aripa dreapta, dincolo de turn, s-a ridicat intre 1862 si 1886 cand i s-au adaugat si cladirile anexe cu care ocazie complexul a primit amprenta secessionului. Incepand cu 1956-1957, castelul, de proportii impunatoare, a fost restaurat. Un frumos parc inconjoara castelul pe o suprafata de 17 ha. Creat cu aproximativ 100 de ani in urma, el reprezinta un adevarat parc dendrologic, prin raritatea speciilor de arbori si arbusti existenti aici. Intr-un colt al parcului se gaseste si monumentul si mormantul comun al generalilor I. Damjanics si E. Lahner din armata revolutionara maghiara, executati la Arad la 6 octombrie 1849 din ordinul habsburgilor. Luat in ingrijirea si folosinta Universitatii de Vest "Vasile Goldis", in parc a fost amenajata o frumoasa alee impodobita cu statuile unor importanti scriitori romani. Cu cativa ani in urma, universitatea a promis ca, in colaborare cu Israelul, aici se va amenaja un centru international de odihna si recreere, ceea ce insa nu s-a mai intamplat. CASTELUL DE LA CONOP. La intrarea in comuna Conop, chiar langa sosea, se poate admira un castel. Construit la sfarsitul secolului al XVIII-lea, el a suferit mai multe transformari in exterior si mai ales in interior. In forma actuala are un caracter neoclasic, impunandu-se mai ales prin simplitatea stilului. In acest sens remarcam fatada situata in partea dinspre parc, ornamentata cu masive coloane cu capiteluri in stil doric. In acest castel a locuit mai multe decenii Stefan Cicio Pop, in ultima parte a vietii sale (1934). Castelul este acum in stare avansata de degradare, din lipsa fondurilor. Castelul-sanatoriu. In centrul comunei Capalnas, vizitatorul gaseste Castelul Mocioni-Teleki. Castelul, cu parter si etaj, construit in jurul anului 1860, de catre arhitecti si mesteri italieni, a fost restaurat in anul 1964, fiind unul din cele mai frumoase monumente de arhitectura din judetul Arad. Remarcabila, fatada decorata cu patru coloane de piatra si capiteluri corintice avand in cele trei spatii cate o usa considerabila, iar deasupra lor cate o fereastra patrata, este prevazuta deasupra in toata lungimea cu o coronita artistic dantelata. Usile amintite comunica intre salonul castelului si spatioasa terasa, la care accesul din exterior este asigurat de doua trepte de marmura in forma de semicerc. Inconjurat de un spatios parc, castelul are in fata statuia unui cerb. In castel a trait un timp Alexandru Mocioni (1841-1909), presedintele Partidului National Roman din Crisana si Banat, ales la Conferinta de la Timisoara din 1869, cunoscut animator al vietii culturale din Transilvania. Castelul de la Capalnas, conservat in stare buna, cu un parc de cateva zeci de hectare in jurul sau, a fost retrocedat urmasilor fostului proprietar. Tot de numele familiei Mocioni se leaga si castelul de la Bulci. Acesta se afla la marginea satului si se impune prin prezenta si arhitectura. Ridicat in prima jumatate a secolului al XIX-lea, castelul primeste forma actuala in jurul anului 1860, iar astazi aici functioneaza un sanatoriu.Castelul de la AciuTa. La km 116 pe Soseaua Arad - Brad se formeaza o ramificatie care ne duce in satul Aciuta, unde inca din departare se vede cladirea destul de veche a unui castel (azi scoala generala), fundamentul lui datand din secolul al XVIII-lea. Stapanul castelului a fost unul dintre cei mai crunti asupritori din Zarand, atragandu-si de mai multe ori mania poporului. In 1784, castelul a fost asediat de rasculatii lui Horia, Closca si Crisan, care-l distrug, fiind reconstruit in stil neoclasic, stil mentinut pana in zilele noastre. Numai ca azi imobilul este degradat, iar banii pentru introducerea sa in circuitul turistic lipsesc. CASTELUL DE LA SAVARSIN. A fost construit in secolul al XVII-lea si, pana in prezent, a fost distrus si reconstruit de mai multe ori. Impreuna cu domeniul sau, castelul a fost, pe rand, proprietatea mai multor familii. In proprietatea Regelui Mihai s-a aflat din anul 1943, cand a fost cumparat de la baronul Starcea Mocioni. Dupa nationalizare, in perioada 1948-1952, castelul a fost preluat de Ministerul Afacerilor Interne, care a amenajat un sanatoriu pentru cadre militare. Apoi a trecut la Ministerul Sanatatii si a functionat ca spital pana in 1967. In aceasta perioada au fost efectuate lucrari de reamenajare si compartimentari ale incaperilor. In 1968, Castelul Savarsin a devenit resedinta de protocol, rezervata pentru Nicolae Ceausescu, care a vizitat domeniul de sapte ori, ultima oara in 1979. Dupa Revolutia din 1989, castelul a fost transformat in obiectiv turistic cu regim special. Castelul apartine, in momentul de fata, Regelui Mihai, fiind deschis circuitului turistic. CETATILE. Un tur al judetului Arad reprezinta, pentru vizitatorul strain de aceste locuri, pasionat de istorie, o ocazie fabuloasa de a lua contact cu vestigiile civilizatiei trecute. Din pacate, insuficienta fondurilor alocate acestui segment de cultura a facut ca, in majoritate, vestigiile sa fie lasate in paragina, fara alocarea fondurilor pentru conservarea si intretinerea acestor urme de istorie. Cetatile Aradului, cu exceptia celei din municipiu, unde e cantonat batalionul romano-maghiar, sunt niste mormane de pietre care pericliteaza siguranta celor ce trec prin valea de dedesubtul lor.Daca mergi cu trenul sau cu masina prin judetul Arad, mai la fiecare 50 sau 100 de kilometri rasare cate un zid medieval, cate o ruina a ceea ce a fost candva asezare omeneasca, iar acum a ramas doar obiect de studiu pentru istorici si cadru fotografic pentru turisti. Aradul se poate lauda cu o sumedenie de cetati si cetatui, de biserici medievale, de manastiri a caror origine se pierde in timp, inca de la patrunderea crestinismului pe aceste meleaguri. In general, se stie ca la nivelul judetului sunt cateva cetati: Arad, Soimos, Siria, Ineu, Dezna - dar ele sunt cu mult mai multe: Nadlac, Turnu, Felnac, Zadareni, Ceala, Frumuseni, Lipova, Cladova, Cuvin, Misca, Pancota, Agrisul Mare, Simand, Nadab, Zarand, Capruta, Bulci, Capalnas, Varadia de Mures. Cauzele distrugerii cetatilor medievale sunt complexe si tin, in primul rand, de trecerea timpului. Dar nu doar "varsta" e de vina, ci si alte cauze, la care un rol covarsitor il are omul. In primul rand multe cetati au fost construite la ses, in preajma apelor curgatoare. O forma de relief pretentioasa, cu pericol permanent de inundatii. Apoi, ar mai fi urmele lasate de razboaie, intre secolele al XI-lea si al XIV-lea inregistrandu-se o expansiune a cuceririlor turcesti in nordul Dunarii. Consecinta razboaielor a fost o granita "fierbinte" pe care era situat Aradul, ceea ce a dus la un dezinteres fata de investitiile in consolidarea zidurilor cetatilor. Venind mai aproape de epoca moderna, aparitia constructiilor civile de zid a dus la devalizarea vechilor ziduri de cetate, pentru a face rost de material de constructie. CETATEA ARADULUI. A fost construita intre anii 1698 -1701 si refacuta intre anii 1762-1783 dupa planurile generalului Filip Ferdinand Horsch, pe malul stang al Muresului. Avea o forma de stea, fiind prevazuta cu mai multe siruri de santuri si trei randuri de cazemate subterane. E imprejmuita de un canal de aparare, care poate fi umplut cu apa din Mures. Constructia a fost facuta prin amestecarea stilului Vauban cu cel baroc, in subteranele ei fiind intemnitati unii din conducatorii revolutiei de la 1848. Este cea mai bine conservata cetate Vauban din Europa. De asemenea, in interiorul cetatii a fost construita o capela. Exista un proiect de scoatere a cetatii din circuitul militar (acum gazduind batalionul mixt romano-maghiar) si trecerea sa in circuitul civil, insa autoritatile locale se lovesc de cinci ani de obtuzitatea Ministerului Apararii Nationale, care solicita 200 de miliarde de lei pentru a parasi obiectivul. O firma italiana de arhitectura a realizat chiar un proiect de exploatare a cetatii, prin transformarea sa in loc de agrement si campus universitar, dar pana cand nu se va realiza demilitarizarea, planul ramane doar pe hartie. Pentru reprofilarea unitatii ar fi nevoie de peste 20 de milioane de euro, bani pe care administratia ii poate accesa relativ usor din fonduri europene, avand in vedere ca Cetatea Aradului este in patrimoniul UNESCO. Pentru ca nu a existat un interes real pentru conservarea cetatii, tiganii au inceput deja sa fure caramida din zidurile sale, pentru a-si construi colibe. CETATEA SOIMOS. Aceasta cetate cu turnuri, o curte interioara si una exterioara, a fost construita in defileul Muresului, fiind aparata de santuri adanci si de un dig exterior. In 1278, aici au avut loc lupte intre regele maghiar Ladislau IV si regele ceh Otokar, iar in 1446, cetatea a fost stapanita de Iancu de Hunedoara. In 1688, generalul austriac Karaffa a reusit, la randul sau, dupa lupte indelungate, s-o cucereasca, insa la data respectiva, cetatea era deja o ruina. Astazi se mai pastreaza doar o frantura de arcada si niste ramasite de pereti, unde turistii urca sa stea la umbra. CETATEA DEZNEI. Aflata in "perimetrul" Muntilor Codrului, cu o Cetate ce pare sa dateze din perioada dacilor, Dezna ar putea fi un punct de atractie pentru turisti. Primele documente scrise care atesta existenta cetatii dateaza din anul 1318, importanta cea mai mare inregistrand-o in secolele XVI-XVII, cand facea parte din sistemul de aparare a vestului Transilvaniei, mai ales dupa caderea, in 1566, a Ineului in mana turcilor. Legenda spune ca in acea perioada, padurile din zona erau "pline ochi" de haiduci. Pierduta in 1574 si recucerita de ardeleni in 1596, Cetatea Dezna s-a aflat intre 1599 si 1601 in proprietatea lui Gaspar Kornis, un adept al lui Mihai Viteazul. Ea a disparut ca fortificatie in deceniile imediat urmatoare anului 1658 cand a fost recucerita de catre turci. Azi, Cetatea Deznei e o ruina. O legenda spune ca turcii ar fi adunat aici un harem pentru un sef militar. Neputand scapa, una din fetele aduse cu forta a reusit sa se furiseze pana la depozitul cu pulbere caruia i-a dat foc. Cercetarile recente nu exclud un sambure de adevar al povestii, anumite semne facand verosimila distrugerea Cetatii prin explozie. Acum toate aceste povesti se regasesc in ultimele trei ziduri care au trenat peste secole. Putine la numar, dar atragatoare atat prin legenda cat si prin minunata priveliste pe care o ofera turistului asupra intregului sat si a imprejurimilor sale. Investitii la Castelul SavarsinAu inceput lucrarile de reabilitare, modernizare si restaurare ale castelului de la Savarsin, dupa ce familia regala a decis sa investeasca aici sute de mii de euro pentru readucerea obiectivului la stadiul in care a fost inainte de a fi distrus de comunisti. Potrivit Principesei Margareta, cea care se ocupa de aceste actiuni, dupa ce statul a retrocedat familiei regale padurile din judetele Arad si Timis, exista fondurile necesare modernizarii "Dupa ce am primit padurile inapoi, acestea au inceput sa produca bani. Mai precis exploatarea lor. Am decis ca o importanta parte din acesti bani sa fie alocata pentru modernizarea castelului. Nu stim inca la ce valoare se ridica toate lucrarile, pentru ca o sa le facem in mai multe etape. In prima faza ne ocupam de terase, care costa 48.000 de euro, suma care implica restaurarea si reconstructia, acolo unde este cazul", a declarat Principesa Margareta. Renovarea uneia dintre aripile laterale ale castelului va implica, dupa o prima estimare, costuri de peste 120.000 de euro. Proiectul de restaurare al castelului a fost intocmit de arhitectul Serban Sturza, care a primit misiunea sa redea locului incarcat de istorie infatisarea de altadata. "Se va pastra arhitectura dupa care a fost construit castelul. Insa, in principal va fi inlocuit tot ce au pus comunistii. Incepand de la ciment si terminand cu pasta de var si vopselele. Totul va fi exact cum a fost pe vremea bunicii mele, Regina Maria. Avem fotografiile si planurile din 1947 si ne vom ghida dupa ele", a mai spus Principesa Margareta. Regele Mihai a primit, anul trecut, aproximativ 7.200 de hectare de terenuri forestiere in judetul Arad, in localitatile Savarsin si Birchis.
Despre autor:
