Sarkozy va cere Eurogrupului ca Franta sa amane cu doi ani redresarea bugetului

Nicolas Sarkozy este asteptat luni la Bruxelles la reuniunea ministrilor de finante din tarile zonei euro - Eurogrup -, din ce in ce mai ingrijorati de derapajul bugetar francez, scrie El Pais, consultat de Rompres. Se asteapta ca presedintele francez sa angajeze o dezbatere privind independenta Bancii Centrale Europene si sa explice partenerilor sai europeni strategia bugetara, economica si fiscala a Frantei. Membrii Eurogrupul - compus din tarile care au adoptat euro ca moneda - vor contracara insa cruciada fiscala lansata de Sarkozy, care presupune "un risc serios pentru stabilitatea euro".

Lupta este servita. Ministrii Eurogrupului nu vor sta insa cu bratele incrucisate in razboiul fiscal lansat de presedintele francez. Se asteapta ca la reuniunea de luni, Sarkozy sa propuna amanarea pana in 2012 a redresarii echilibrului bugetar francez, altfel spus, cu doi ani mai tarziu decat au convenit titularii economiei ai celor 13 tari membre ale euro, in aprilie la Berlin. Dar propunerea presedintelui francez are totusi o bataie mai lunga si vizeaza o revizuire in profunzime a structurii politice monetare europene. La reuniune participa, de asemenea, comisarul european pentru politici si probleme monetare, Joaquin Almunia, care si-a exprimat "ingrijorarea profunda" fata de consecintele pe care le-ar putea avea abandonarea eforturilor menite sa asaneze conturile publice, precum si presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care a sustinut cu mare grija competentele entitatii bancare europene.

In ultima saptamana, ambele parti au luat unele pozitii. Comisia Europeana si Portugalia, care detine presedintia semestriala a Uniunii Europene, au avut mai multe contacte cu ministrii Eurogrupului pentru a pune la punct "o replica" convenita presedintelui Sarkozy. Titularul german al economiei, Peer Steinbruck si ministrul portughez de finante, Fernando Teixeira dos Santos, vor fi cei mai activi. Steinbruck se bucura de autoritatea de a fi redresat conturile publice germane dupa majorarea fiscala de trei procente a TVA, ceea ce va permite o crestere a veniturilor la buget de 20 de miliarde de euro. Berlinul a prezentat si un plan pentru restaurarea echilibrului bugetar, care va permite maximum 1% din deficitul public in 2009.

Desi acordul Eurogrupului din aprilie este politic si nu implica obligatii juridice, Teixeira dos Santos a insistat, la 1 iulie, la Lisabona, in ziua preluarii presedintiei portugheze a UE, asupra "necesitatii de a atinge echilibrul bugetar pentru a mentine stabilitatea". El a amintit ca "fixarea obiectivelor bugetare este o competenta nationala", dar a precizat ca, "daca o tara rupe angajamentul deja convenit, ridica o problema politica". Surse comunitare au subliniat, in acest sens, "riscurile pe care le presupune pentru stabilitatea euro ca doua tari, precum Germania si Franta, sa nu isi dea mana in privinta redresarii lor bugetare".

Fara consensul Berlinului si Parisului, euro nu ar exista. Problema care se pune este urmatoarea: in timp ce Germania devanseaza cu un an obtinerea echilibrului bugetar, Franta il amana cu doi.

Dincolo de inconvenientul pe care il presupune pentru ministrul francez de finante, doamna Christine Lagarde, participarea presedintelui la Reuniunea Ecofin, este si un lucru neobisnuit care a mai avut un singur precedent, in 2004, cand premierul italian, Silvio Berlusconi a fost prezent la intalnire avand in vederea ca detinea si portofoliul economiei. Intentia lui Sarkozy este de a-si explica planul sau de "soc fiscal", care in esenta vizeaza reducerea impozitelor pentru a stimula cresterea, ceea ce in opinia sa va duce pe termen lung la o majorare a veniturilor fiscale. De aceea cere mai mult timp, inca doi ani. Este insa cunoscuta retorica economistilor pe care la vremea lor au practicat-o Ronald Reagan, Margaret Thatcher si acum George W. Bush, cu rezultate cunoscute si care, in unele cazuri, nu a insemnat decat un si mai mare deficit.

Planul lui Sarkozy este un cadou facut celor bogati prin limitarea contributiei fiscale la 50% din venit, ceea ce presupune practic eliminarea taxei solidaritatii asupra averilor, suprimarea cu 95% a dreptului la succesiuni si permiterea deducerii dobanzilor din imprumuturile imobiliare. Toate acestea, alaturi de suprimarea cotizatiilor privind orele suplimentare, ridica factura la aproximativ 11 miliarde de euro, potrivit guvernului - 15 miliarde, potrivit opozitiei. Insa Comisia, "nu vede nicio relaxare intre reducerile fiscale si cresterea productiei". Paradoxul lui Sarkozy este ca, in pofida acestei discrepante reale a politicii fiscale intre Franta si Germania, propune o mai mare coordonare a politicii economice a zonei euro. Toate acestea cu scopul de a participa la marele proiect al unei politici monetare, care - in opinia lui - nu poate fi lasata in mainile BCE.

Strategia Comisiei este de a castiga timp: sa-l asculte pe liderul francez si sa astepte ca acesta sa-si prezinte oficial propunerea la sfarsitul lunii septembrie. "Razboiul va fi lung si de abia a inceput", asigura Bruxelles-ul. Insa nu este vazut tot raul din propunerea franceza, mai ales de tarile deranjate de grija excesiva a lui Claude Trichet in interpretarea sa privind "independenta BCE". "Cu tratatul in mana, ministrii economiei vor putea participa mai mult la definirea strategiei politice monetare, desi ultimul cuvant il va avea banca", spun ei. Dispretul lui Trichet fata de o initiativa a presedintelui Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, privind avansarea spre un anumit tip de participare, a fost foarte prost primit. Prin urmare, presedintele BCE va fi nevoit sa faca o mutare inteleapta pentru a-si castiga sprijinul Comisiei.

Nicolas Sarkozy, ale carui diatribe impotriva Bancii Centrale Europene, pentru a se ocupa numai de controlul inflatiei si a lasa pe planul al doilea stimularea activitatii economice prin politica dobanzilor, si-a aratat intr-un interviu acordat ziarului Le Journal du Dimanche o fata mai diplomatica, asigurand ca este in favoarea "independentei" BCE.

La randul sau, presedintele bancii europene, Jean-Claude Trichet, a sustinut duminica "succesul" pe care l-a presupus euro si stabilitatea monetara pentru economia europeana si pentru crearea de noi locuri de munca, intr-o aluzie directa la criticile primite de la presedintele francez. Trichet, care a participat la Intalnirile Economice de la Aix en Provence (sud-estul Frantei) a subliniat ca ar fi "o uriasa greseala de a minimaliza Europa ca succes", in special "succesul notabil al euro". El a amintit ca rata somajului din Europa este in prezent cea mai scazuta din ultimul sfert de secol, subliniind ca "a nega ca stabilitatea economica si monetara se afla in centrul succesului ar fi o uriasa greseala".

---

Despre autor: