Este nevoie de un nou vocabular pentru a combate terorismul?

La doua zile dupa atacurile fara precedent asupra principalelor simboluri civilizationale ale sale, SUA declarau, prin vocea presedintelui George W. Bush, "razboiul global impotriva terorii", formularea logica prin care America isi va defini raspunsul ei la atacurile din 11 septembrie 2001. Cotidianul "The Economist" publica in numarul din 5 iulie o analiza prin care se enunta faptul ca, la sase ani dupa evenimentele nefaste ce au schimbat istoria omenirii, este nevoie de o acomodare, de o regandire a termenilor ce sunt utilizati in analiza si prezentarea strategiilor de combatere a terorismului.
Vorbim despre o noua tactica, o noua tehnologie folosita in atacurile teroriste, dar iata, apare necesitatea schimbarii terminologiei folosita in exprimarea razboiului anti-terorist. Cotidianul amintit considera ca, lasand la o parte cliseul sau faptul ca "terorism" este o tactica, iar "teroare" o stare a mintii, sloganul efervescent al presedintelui George W. Bush a contribuit la strangerea randurilor unei populatii americane traumatizate. Principalul sau aliat de-a lungul anilor, Tony Blair, a impartasit sentimentul, chiar daca nu intotdeauna cu aceleasi cuvinte. Acum, confruntandu-se cu primul atac terorist ca prim-ministru, premierul Gordon Brown adopta un alt limbaj. S-ar spune chiar unul potrivit. A vorbi despre "razboiul global impotriva terorii" este super-simplu, comenteaza The Economist. Acronimul GWOT /global war on terror/ a fuzionat campania militara impotriva Al Qaida si a sponsorilor ei talibani din Afganistan, din 2001, cu razboiul declansat doi ani mai tarziu pentru inlaturarea lui Saddam Hussein, un vechi dusman, care cu siguranta nu a avut nimic de-a face cu atacurile de la 11 septembrie. Faptul ca Irakul este ca un magnet pentru Al Qaida, este rezultatul invaziei din Irak, nu cauza ei. GWOT presupune, de asemenea, in mod eronat, ca acolo exista o solutie militara la o problema care pentru cateva tari (cum ar fi Afganistanul) necesita un efort coordonat de edificare a natiunii, dar pentru majoritatea cere o munca rabdatoare a politiei si serviciilor de informatii. "Razboi" ar trebui sa fie exceptia si nu focalizarea eforturilor impotriva teroristilor. Limbajul razboiului (si conducerea celor doua razboaie, din Irak si Afganistan) a instrainat o mare parte a lumii, printre care si a musulmanilor, care cred, in mod eronat, ca Occidentul a declansat un "razboi impotriva Islamului" timp de mai multe decenii, daca nu secole. Un astfel de vocabular intareste propaganda Al Qaida, care sustine ca lupta intr-un "jihad global" pentru a apara Islamul impotriva "cruciatilor si evreilor". Limbajul conteaza, asa cum a descoperit presedintele Bush in 2001, cand simpla sa mentionare a unei "cruciade" impotriva terorismului a parut sa confirme temerile a milioane de musulmani. Cativa oficiali ai Administratiei Bush au incercat, dar nu au reusit, sa elimine formula GWOT, preferand sa vorbeasca despre "contra-insurgenta globala". Brown s-a straduit mai mult. Guvernul sau si-a ales cu grija cuvintele ca raspuns la masinile-capcana de la Londra si Glasgow. Guvernul a vorbit despre teroristi si criminali, evitand mentionarea cuvintelor "Islam" si "Islamic" si a vorbit despre "comunitati", mai degraba decat de "musulmani". In timp ce Blair a caracterizat prezenta militara britanica in Irak drept o batalie impotriva raului global, Brown a calificat-o drept o obligatie fata de guvernul irakian si ONU. Aceasta este o schimbare abila si va dovedi, in viitor, ca neinfrantul strateg electoral, Gordon Brown, aceasta "fiara a marketingului politic", nu s-a inselat. Era vitala o schimbare a discursului, dar mai ales o delimitare esentiala: nu toti musulmanii sunt teroristi, asa cum nu toti teroristii sunt musulmani. A trata teroristii drept criminali mai degraba decat ca pe inamici ii priveaza de "glamour-ul" lor. Totodata, decuplarea cuvantului "Islam" de terorism ar putea atrage ajutorul musulmanilor britanici care altfel ar putea fi dezgustati ca isi "tradeaza" coreligionarii. Guvernele sunt indreptatite sa evite cuvintele care le-a putea crea probleme sau sa faca analize pertinente bazate pe un solid fond istoric; cine nu doreste sa invete din istorie, risca sa ii repete greselile. Lumea trebuie sa isi aleaga cu grija cuvintele, dar trebuie, de asemenea, sa aiba si curajul sa vorbeasca cu onestitate despre ceea ce se intampla si mai ales sa aleaga respectarea principiilor care au condus omenirea in tot ceea ce a avut bun pana acum.

---

Despre autor: