Muntii Orastiei - jaful continua

Raportul unei comisii a CJ Hunedoara a scos la iveala un lucru pe care il cunosteau si autoritatile locale: situatia in care se afla cetatile
dacice este dezastruoasa. Siturile sunt in continuare tinta celor care practica braconajul arheologic, pentru ca sunt insuficient pazite.


Din Costesti pana la Sarmizegetusa Regia sunt de parcurs vreo 19 kilometri pe ceea ce se poate numi, cu siguranta, cel mai bombardat drum din tot judetul Hunedoara. Abia in urma cu patru luni, cetatea a reintrat in atentia Guvernului pentru a fi inclusa intr-o strategie despre exploatare turistica. Iar primul pas este amenajarea drumului. O operatiune foarte importanta si costisitoare, la mijloc fiind vorba despre multe milioane de euro. Situatia de acum este la fel cu cea de acum un veac, cand s-au descoperit vestigiile. Fortificatia este, de fapt, un muzeu in paragina, de care nu se mai ocupa nimeni. Eforturile pentru conservarea vestigiilor sunt aproape inexistente, totul fiind lasat de izbeliste. Zidurile cetatii si incinta sacra reprezinta tot ce se poate vedea la Sarmizegetusa. Incinta sacra este impresionanta la vedere, dar informatii, la fata locului, in lipsa unui ghid, nu gasesti niciunde, iar cel mai apropiat punct de informare turistica este in Costesti. Consilierul judetean Gheorghe Popescu ne-a declarat ca cetatile dacice sunt puse in valoare doar in proportie de unu la suta: "In zona nu exista ghizi si nici drumuri de acces. Din pacate, nu putem sa spunem ca suntem in stare sa pretuim ceea ce avem!".


SE BRACONEAZA IN CONTINUARE. Raportul unei comisii a CJ Hunedoara a scos la iveala un lucru pe care il cunosteau si autoritatile locale: situatia in care se afla cetatile dacice este dezastruoasa. Siturile sunt in continuare tinta celor care practica braconajul arheologic, pentru ca sunt insuficient pazite. Cautatorilor nu le pasa de distrugerea provocata siturilor arheologice si nu dau doi bani pe patrimoniul national. Gheorghe Popescu spune ca, dupa ce a vizitat cetatile dacice, a ajuns la concluzia ca acestea se afla intr-o situatie fara precedent: "Ceea ce se intampla in zona este un dezastru. Acolo sunt copaci cazuti aproape de zona sacra a dacilor, se executa lucrari fara supravegherea arheologilor. Pe de alta parte, din discutiile pe care le-am avut cu muncitorii care lucreaza la scoaterea acelor arbori din situri am aflat ca o patrula de jandarmi trece pe acolo la trei-patru zile. Important ar fi ca in zona sa stea cineva in permanenta. De altfel, in tot perimetrul exista 63 de puncte de acces, iar paza este clar insuficienta".


CONTROVERSE. Detectoarele de metal si hartile militare au fost si continua sa fie uneltele de baza ale braconierilor. Tehnologia folosita, de ultima generatie, arata cu exactitate tipul metalului aflat in pamant si adancimea la care acesta se afla. Un asemenea aparat poate depasi chiar 10.000 de euro. Iar daca politia vrea sa-si faca de lucru prin zona, echipamentele si masinile de teren performante le permit pseudocautatorilor de comori sa dispara rapid. Cu toate acestea, nu putine au fost cazurile in care actiunile politistilor s-au soldat cu identificarea cautatorilor de aur, fiind capturate piese importante din comorile regilor daci. S-au iscat insa si multe controverse atunci cand cadre ale politiei au fost acuzate de complicitate cu hotii de comori.


Ion Pitulescu, fostul sef al Politiei Romane, sustine ca a atras atentia politistilor din judetul Hunedoara inca din anul 1995 asupra situatiei cetatilor dacice: "In acel an am pus la dispozitia subalternilor mei de la conducerea IJP doua masini ARO si am infiintat 50 de posturi de subofiteri care sa pazeasca zona. Nu au facut absolut nimic nici Dumitru Arsenie, nici Petru Cotolan. Cred ca sefii IJP Hunedoara de la acea vreme nu au fost straini de ceea ce s-a intamplat in zona".


JAF DE PROPORTII. Braconajul arheologic este una dintre cele mai mari amenintari la adresa patrimoniului national cultural. Iar zona cetatilor dacice Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Costesti, Fetele Albe si Piatra Rosie a fost scrumata fara mila ani la rand de cautatorii de comori. Braconajul arheologic a scos din tara numeroase vestigii arheologice si mii de monede de aur, hotia capatand proportii nebanuite. Cazul bratarilor dacice recuperate relativ recent de statul roman sunt exemplul cel mai mediatizat si spectaculos al acestui fenomen ilegal.


Dupa 1990, traficarea obiectelor de patrimoniu a adus profituri uriase celor angrenati in astfel de filiere. De exemplu, intre 1998 si 2000, aurul dacic a atras ca un magnet, in zona, din ce in ce mai multi straini. Intre acesti ani, o statistica neoficiala arata ca media cautatorilor de comori a fost de peste 4.500 pe an.


Cel mai vizibil a fost si este inepuizabilul comert pe internet cu piese din comorile regilor daci. Pe piata neagra, pretul unei monede dacice poate ajunge si la 2.000 de euro. Dincolo de paguba sentimentala, cauzata de instrainarea patrimoniului istoric national, Romania a scapat printre degete milioane de euro. O trista retrospectiva a jafului fara limite, care a pangarit locurile sacre ale istoriei nationale vorbeste de la sine. Febra aurului a fost generata in mod involuntar de localnici. Chiar din timpuri inaintate, acestia au descoperit frecvent monede de aur dacice. Cele mai vestite sunt kosonii, de care se leaga legende fascinante, si care au starnit numeroase controverse istorice. In vremea in care primele caldari pline de monede erau scoase la lumina din ascunzisurile milenare, pe piata neagra un koson era evaluat la o suma exorbitanta. Un koson cantareste aproape 10 grame si are 24 de carate.

---

Despre autor: