``Bijuteriile de familie`` ale Securitatii, la concurenta cu cele ale CIA

Ştim deja cate ceva despre „Bijuteriile de familie” ale CIA. Vom afla si mai multe amanunte dupa ce vom parcurge dosare fierbinti, ce contin informatii despre tentativele de asasinare ale unor lideri, precum si despre alte operatiuni, de regula ilegale, dezvaluite acum marelui public de catre celebra agentie americana, hotarata sa-si asume trecutul. Şi Securitatea romana avea „bijuteriile ei de familie”, iar cand vezi cum „arata” acestea, te intrebi: oare de ce s-a investit atata energie in actiuni care nu aduceau nici un beneficiu regimului comunist de la Bucuresti? Ca si CIA, Securitatea a pus la cale asasinate si rapiri, dar nu despre asta o sa vorbim azi, ci despre o ciudata actiune de compromitere a unui redutabil adversar al regimului comunist de la Bucuresti. De regula, cand un serviciu secret pune la punct planul de discreditare a unei persoane, acesta e in asa fel conceput, incat adversarul, odata lovit, sa nu se mai ridice de la pamant. In ce priveste Securitatea, lucrurile nu stateau nici pe departe asa. Şi mai exista o regula: atunci cand urzesti o operatiune pe un teritoriu strain, trebuie ca macar sa ai habar de impactul pe care respectiva actiune o are in acel spatiu. Altfel, totul e un fel de aflare in treaba.

Se ticluieste o poveste sinistra

In 1987, postul de radio „Europa Libera” il adusese la disperare pe Nicolae Ceausescu. Asa ca, liderul comunist a ordonat masuri drastice, mai ales impotriva redactorilor care incepusera sa afirme din ce in ce mai raspicat ca imparatul de la Bucuresti e gol. Ca sa vina in intampinarea „Conducatorului iubit”, Securitatea a intocmit un plan amanuntit de compromitere a unuia dintre cei care, aproape seara de seara, tulbura linistea nomenclaturii comuniste in emisiunile sus-numitului post de radio.
Prima mutare era legata de trucarea unor fotografii provenite de la serviciul de moravuri al Inspectoratului General al Militiei. Mai precis, un anumit chip avea sa fie inlocuit cu cel al tintei. Apoi, fotografia masluita urma sa ajunga in Germania Occidentala la un partener al obiectivului, in acelasi „pachet” cu o poveste sinistra. Era vorba despre faptul ca un alt partener al celui care aparea in fotografia trucata ar fi murit din cauza infectarii cu virusul HIV.
Iata un scurt fragment din acel plan: „Date fiind semnalarile ca obiectivul ar fi homosexual, prin Inspectoratul General al Militiei, Serviciul moravuri, vom intra in posesia unei fotografii specifice, care va fi trucata cu figura sus-numitului. Multiplicata, aceasta fotografie va fi trimisa din partea unui fost partener relatiilor apropiate ale obiectivului din RF Germania. Expeditorul va mentiona ca un alt partener al obiectivului a decedat, fiind bolnav de SIDA”.

Glontul nu putea atinge tinta

Documentul cu pricina a fost gasit in arhivele Securitatii de catre Mihai Pelin, iar tinta era Neculai Constantin Munteanu, ascultat in acea perioada de milioane de romani in cadrul excelentei emisiuni „Actualitatea romaneasca”. Intreaga operatiune, coordonata de catre locotenent-colonelul Eugeniu Apostol, care trebuia pusa in practica pana la sfarsitul iernii anului 1988, a fost, de la cap la coada, o tampenie cat Casa Poporului de mare. In primul rand pentru ca, in Germania Federala, nu interesa in mod deosebit daca o persoana era homosexuala ori heterosexuala. Nici la „Europa Libera”, unde lucra obiectivul, nu avea vreo mare importanta orientarea sexuala a unui redactor. Glontul Securitatii - care se ghida dupa mentalitatile autohtone ale vremii, dupa faptul ca homosexualitatea era incriminata penal in Romania socialista - nu avea cum sa-si atinga tinta intr-un Occident in care minoritatilor sexuale li se respectau drepturile. Sa nu fi stiut asta autorii planului de compromitere ori atat ii ducea pe ei mintea? Actiunea de discreditare putea doar sa sperie tinta. Asta in cazul in care povestea urzita de Securitate avea si pasaje reale. Cam putin pentru un serviciu secret care se credea infailibil atunci cand punea la cale anihilarea adversarilor regimului de la Bucuresti.

Liviu Valenas face valuri

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe