Tovarase parinte, evacuati manastirea!

Un soldat, atat de tanar incat pare mai mult o gluma sa-l vedem imbracat in uniforma armatei moldovenesti - un copilandru abia trecut de majorat - , da sa ne opreasca. "Sunt cu mine, cu voie de la staret" - il linisteste clopotarul Caprianei. "Ia, stam numai aicisa, oleaca, de vorbaa€¦"


Ii zice Vasile Gordii. "Ciolan. Asa mi-e familia. Gordii ("Maretul" - n.r.) e porecla. Suntem mai multi cu numele Ciolan si, dupa porecla, de-amu ii gasesti mai repede." "Ce varsta aveti?" "Sa va spun? Din a€™31a€¦ 76 de ani. De la 6 ani am crescut aici, in manastire, ca mamica a plecat la Bucuresti. A raposat de vreo 17 ani, e la Bellua€¦" Vantul usuca repede lacrima. "Cand eram copil, aveam greutati, si mamica m-a dat la manastire. Am randuit multi staretia€¦ Am stat pana la inchidere, in 1962, la 27 octombrie, de Sfanta Parascheva."


VIATA MANASTIREASCA. "Prin anii a€™30-a€™40 erau la Capriana calugari peste suta. Preotul era preot, diaconul - diacon. Restul, la lucru. Care si cum avea ascultarea lui. La vaci, la porci, la camp. Aveam 350 de hectare de pamant si 350 de hectare de padure. Dragii mei, ce-a fost inainte astazi nu-i si nici n-o sa fie de-amua€¦""Totusi, se construiestea€¦", indraznim sa observam. Capriana, ca intreaga Basarabie, de altfel, e un santier. Manastirile se restaureaza, se reconstruiesc. Poate putin haotic, poate fara sa se respecte niste norme stricte de prezervare a patrimoniului, dar exista o frenezie, pe care n-am intalnit-o nicaieri, de a repune in drepturi edificiile bisericii. "Toate lucrurile astea, care acum se vad, nu-s pentru manastire, sa stiti. Va fi un preot, pus de Stat, care o sa lucreze «de la pana la». Atata! Aicea nimic n-a sa hie!" Apoi, soptit: "Se fac toate astea pentru Stat, nu pentru calugari!". Se ridica si arata cu mana undeva, dincolo de biserica veche: "La calugari nu le trebuie toate aistea. Erau doua iazuri aicea, pentru peste. Satul manca peste din ele. Era si pestoaica de samanta. Mare, cu cercel de aur. Cine-o prindea ii dadea drumul si uite-asa se ducea inapoia€¦" (arata cu mana serpuind). "S-acum, ce se face aici? Le-au secat! Preotii au nevoie de liniste. De o psaltire, de un ceaslov, de o evanghelie. Va sa zica, sa slujeasca lui Dumnezeua€¦"

Intoarcem vorba la anii tineretii lui: "In manastire nu era scoala. Aici invatam insa notele, pe care azi nu le mai canta nimeni. Le-am spus la baietii astia din cora€¦ - i-ati ascultat, nu? - , parca e muzica ruseasca. Acua€™, in biserica nimeni nu canta cantarile care erau inainte. Le-am spus: «Ce zbierati, mai, in loc sa cantati miereste, asa cum se canta la batrani?»"


BODIUL SI STARETUL. Cum a fost cand au venit comunistii si au inchis biserica? "L-a chemat Bodiul pe staret. Stiti cine era Bodiul, nu? (liderul comunist al RSS Moldoveneasca in anii a€™60 - n.r.). El nu traieste in Moldova acum, ci la Moscova, ca n-are loc aici. Dar l-o adus Voronin anul ista. Ei, da! Nici nu s-o facut cruce! L-o adus Voronin si i-o aratat cum se reconstruiestea€¦, ca el, Bodiul, o inchis manastireaa€¦ L-o chemat pe Evghenii noaptea, la Chisinau, si i-o zis: «Tovarase parinte, evacueaza manastirea! Iacata» - i-a spus - «maine va trimat atatea masini si incarcati toti calugarii. Daca au neamuri, sa se duca la ele. Daca n-au neamuri, du-i la casa de batrani!». Au venit masinile de la raion cu ordinul sa plece toti. Si, la urma, staretul o fost nevoit sa puna cheile in mana aleia de la raion. Era o evreica. Staretul s-a urcat si el in masina si a plecat. Era din Ciorasti, Nisporeni, nascut in 1917. A raposat la Japca, la manastire. Aici a ramas sanatoriu de tuberculoza pentru copii. Bisericile s-au inchis, iar in cea mica s-a facut club si discoteca."


INMORMANTARILE, PE VREMEA COMUNISTILOR. "Acum si liturghiile s-au schimbat. Le-au scurtat. D-apoi, ei le stiu pe de rosta€¦ Acuma, parca se silesc la iad. Eu le-am spus: «Iadul n-are sfarsit!». Cand nu era preot in sat, eu faceam inmormantarile. Tinea slujba doua ceasuri si zece minute. Dar acum, intr-o jumatate de ceas, gata! Nu mai tin randuiala cum e aranjata de Sfintii Parintia€¦ Eu faceam slujbele de inmormantare, ca dascal. Le tineam singur, si apoi venea un preot si facea incheierea. Ca noi, dascalii, n-aveam voie sa pecetluim. Arhiepiscopul ne-a dat voie numai de stropit. De pecetluit nici diaconul nu are voie." Face o pauza lunga cat sa ocoleasca un regret: "Eu trebuia sa am anul acesta 53 de ani de preotie. Am fost trimis de aici la Odesa, la seminar. Am stat trei luni acolo. Trei am fost trimisi de aici: doi Gheorghe si un Vasile, verisori de-ai mei din Petresti. Ce ni s-a parut noua, ca un Gheorghe si un Vasile am venit inapoi. Un Gheorghe a ramas. Iaca, acela are doi feciori de-amu preoti. Eu am pascut oile, iar celalalt Gheorghe - porcii. Dar randuielile bisericii ortodoxe de mine nu se indeparteaza. Si daca n-am fost preot, am urcat sa trag clopotele. De cand ma stiu am tras clopotele la Caprianaa€¦"


MICA POVESTE DE FAMILIE. Ne promite sa urcam in clopotnita, pentru "o lectie de muzica". Nu inainte insa de a ne mai spune cate ceva despre sine: "Ultima data am fost la Bucuresti dupa Revolutie. Mamica traia. Statea pe Strada Argentina, la nr. 29. Dupa ce m-a lepadat aicea, ea n-a mai putut veni. Era servitoare la unul, Florescu. Conducea el ceva, pe-aici, prin Chisinau, si dupa 1942 a luat-o cu el la Bucuresti. Zece ani nu mi-am vazut mama. Cand eram in armata, mi-a facut chemare. Era Jucov inca la noi ministrul Apararii. M-au chemat si m-au intrebat: «Matale ai pe cineva in Romania?». Eu imi luasem grija ca o s-o mai vad. «Mama dumitale traieste in Bucuresti». Era in 1952. M-au pus sa-i scriu o scrisoare, mi-a raspuns. Pe urma am facut noi chemarea - eu si bunicii - si a venit ea la noi. Apoi m-am dus eu acolo. De trei ori am fost la Bucuresti, prima data cand era Gheorghiu-Dej. Acua€™ ma rog de baietii mei sa ma ia cu masina, sa mergem la Bellu, sa-i fac «vesnica pomenire» mamicii. Am patru baieti si doua fete. Serghei, cel mare, are 49 de ani. Are toate meseriile. E pictor, croitor, are maini de aura€¦ Dar viata lui e proasta. Are un baiat si o fata. Cand s-a despartit de sotie, ea s-a casatorit cu un rus, Igor. Procurorul ii intreaba pe copii: «Care e tatal vostru?» Si ei spun: «Iaca, aista!». Nu pe-al meu, ci pe rusul ala il arataa€¦ Am un baiat buhaltar (contabil), altul conductor de troleibuz. Fata mijlocie, Pasa, trebuie sa vina, ca m-a sunat aseara. Alt baiat se ocupa cu stroitul (cu varuitul). A sasea e la Istanbul. E casatorita. Am un turculeta€¦" Rade aratand cu mana cat de inalt trebuie sa-i fie nepotul. "Il cheama Filip. I-au pus nume moldovenesc! Imi mai trimite cate un ban, dar mie nu-mi trebuieste. Eu sunt acasa cu baba, Marfa, si n-am nevoie de nimic. Sunt multumit ca traiesc".


CLOPOTELE REINTREGIRII. "Ei, si de-acua€™, daca s-o gatat si slujba, hai sa incercam clopotele!" Il cautam pe staretul manastirii sa primim binecuvantarea. Apoi urcam in turla bisericii vechi, pasind peste mormanele de moloz (se restaureaza). Sus, Vasile Gordii e alt om. Mangaie clopotul cel mare. "Dupa note se trag clopotele. Nu-i asa, cum o chicata€¦ Aista e basul, are trei tone. Ca sa aiba sunetul plin, clopotele nu se fac doar din metal. Ele se fac din pamant, aur, arama. La Harkov. Clopotul cel mare are 105 ani. E turnat la 25 iunie 1902. O sa va cant amus un joc moldovenesc. In cuvinte - nu! Dar clopotele sunt ca o pianina. Pianina conduce corul. Asa si clopotele. Daca o sa mai veniti, o sa ma starui sa trag la clopote si-un cantec cu Stefan cel Mare. Ca trebuie sa-l traduc, dupa cum il simt eu. Aista" - si ne arata mai departe clopotele - "e baritonul. Aistea sunt secundele. Ele poarta muzica. Dupa dansele ne conducem. Acela mititel incheie cantecula€¦" Mana trage de lantul care misca primul clopot. Si-n aer vibreaza incet, apoi tot mai tare, o hora romaneascaa€¦ Ingerii in cer danseaza romaneste! Un ultim acorda€¦ "In 2003 am fost la Concursul Mondial al Clopotarilor. Is locul patru pe planeta la tras clopotele. Rusii au fost primii, au cantat muzica de-a lor. Frumos! Eu am cantat un cantec moldovenesc. Numai asa, am incercat clopotele. Daca stiam ce-o sa fie, ma pregateam eu!"


ISTORIE SI LEGENDA. "In primele decenii de dupa intemeierea, la 1359, a Tarii Moldovei, documentele istorice atesta existenta unei manastiri cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» in codrii seculari ai Lapusnei", scria regretatul Mitropolit al Olteniei Nestor Vornicescu (originar si el din Basarabia), in studiul "Capriana, ctitorie voievodala". "Se puneau atunci temeliile unui sfant asezamant de liniste, rugaciune si munca pe care in secolul urmator il gasim mentionat sub numele de «Manastirea lui Chiprian (Ciprian)» sau «Manastirea Capriana». (a€¦) Incepand din 1429, Capriana devine manastire domneasca, avand printre ctitorii ei pe unii dintre cei mai de seama voievozi ai Moldovei (a€¦). Alexandru cel Bun s-a ingrijit de reconstruirea bisericii de lemn, fiind considerat ctitor insemnat al manastirii. (a€¦) Urmasii sai la domnie - sirul de Musatini - au tinut seama de acest lucru, devenind si ei ctitori ai Caprianei". In 1470, Stefan cel Mare inchina manastirea marii lavre de la Neamt si zideste biserica de piatra "Adormirea Maicii Domnului". Stefan Voda este amintit in mai multe legende referitoare la numele manastirii. Intr-una dintre ele se spune ca domnitorul, intorcandu-se dintr-o batalie cu tatarii, pe Nistru, ar fi poposit intr-o poiana, si acolo i-ar fi cazut la picioare o caprioara urmarita de lupi. Impresionat, Stefan ar fi zidit in locul acela o manastire, pe care a numit-o Capriana. In realitate, manastirea a fost doar renovata si inzestrata de Stefan. Cat despre stejarul la umbra caruia s-a odihnit, unii spun ca inca se mai afla in codrii Lapusnei. In 1820, una dintre bisericile manastirii (ctitorita de Petru Rares in 1542), este reconstruita din temelie de mitropolitul Basarabiei Gavriil Banulescu-Bodoni, al carui cavou se afla si azi la Capriana. Inchisa in anii totalitarismului sovietic, este redeschisa in ultimul deceniu al secolului al XX-lea. Din 2004, aici se afla un continuu santier, unde peste 30 de ostasi basarabeni fac munca de salahori.

---

Despre autor: