Sa intri in audienta la un ministru este o utopie. In cazul in care nu ai pile, nu esti un apropiat al celui din fruntea ministerului sau nu esti un important om de afaceri nu ai nici o sansa sa treci de jandarmul de la intrare. Asa stau lucrurile si
Sa intri in audienta la un ministru este o utopie. In cazul in care nu ai pile, nu esti un apropiat al celui din fruntea ministerului sau nu esti un important om de afaceri nu ai nici o sansa sa treci de jandarmul de la intrare. Asa stau lucrurile si la Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (MMFES), condus de liberalul Paul Pacuraru.
O institutie destinata, chiar prin titulatura ei, oamenilor de rand. "Egalitatea de sanse" este insa doar o denumire care nu reflecta nici catusi de putin realitatea. Sansele ca un om de rand sa ajunga sa stea de vorba cu ministrul Pacuraru, platit din bani publici, sunt infime daca nu chiar inexistente. Liberalul de la Ministerul Muncii nu are nici macar un program de lucru cu publicul. El incalca astfel chiar legea pe care a semnat-o in 2001, privind liberul acces la informatiile de interes public. Mai grav este ca, in anumite cazuri sociale, cum este un accident de munca spre exemplu, functionarii publici din subordinea lui Pacuraru il "paseaza" pe bietul cetatean de la un birou la altul pana cand omul ajunge sa se sature de birocratia existenta. Si sa plece acasa cu problema nerezolvata.
Reporterii ZIUA au testat pe propria piele ce inseamna sa soliciti un sprijin de la Ministerul Muncii. Ne-am pus in situatia celui care nu stie unde se afla institutia. Pentru a afla adresa ministerului exista trei posibilitati: sa intrebi in stanga si in dreapta, sa dai un telefon la informatii sau sa cauti pe Internet. Am sunat la Informatii. Centralista ne-a comunicat, amabil, numarul de telefon al Ministerului Muncii. Apoi am apelat numarul indicat: 021.315.85.56. Intrucat la acest numar nu se auzea decat "tonul de ocupat", am sunat din nou la Informatii, de unde am primit un alt numar: 021.313.62.67. De aceasta data, dupa mai multe incercari, ne-a raspuns o voce de femeie pe care am intrebat-o unde se afla ministerul. "Dem I. Dobrescu nr. 2-4", a venit raspunsul. "Pe unde vine strada aceasta?", am insistat noi. "In cladirea fostului CC, cladirea Ministerului de Interne, langa Galeriile Orizont. Ajungeti pe acolo sau pe la Universitate si mai intrebati", ni s-a raspuns. "Dar nu sunt din Bucuresti", am spus noi. "Pai, interesati-va si dumneavoastra", ne-a raspuns functionara.
Bariere ca la metrou
Am ajuns la minister. La intrarea in institutia condusa de Paul Pacuraru se afla un grup de sase-sapte persoane. Oameni in toata firea, dar nervosi peste masura. Unul dintre ei gesticula si spunea: "Pai unde sa ma duc, mai frate? La Dalga? Ce suntem noi, maimutoii lor?". Din discutiile dintre ei am aflat ca cineva din interiorul institutiei ii trimisese in alt loc pentru a rezolva o problema pentru care venisera in Bucuresti. Nu stiam, atunci ca acesta era primul semn a ceea ce urma sa ni se intample si noua.
Ne-am continuat drumul. Am pasit dincolo de pragul unei usi masive de fier, ramasa mostenire de la vechiul regim, ajungand in interiorul institutiei. Aici am fost intampinati de un jandarm si de niste bariere, ca la metrou. Dincolo de ele nu poti pasi fara acordul subofiterului. "Da, va rog", spune jandarmul cu o privire atenta si politicoasa. "Am avea nevoie de o informatie, un accident de munca..." spunem noi. "Aaa! Stati asa! Acolo, in spate, la relatii cu publicul", ne indruma jandarmul care ne indica un ghiseu aflat in spatele lui.
Fara program de audiente
O doamna vorbea la telefon. Am asteptat respectuos sa incheie convorbirea si sa ne observe.
Dupa cateva minute, femeia si-a aruncat privirea catre orificiul din usa pe care scria "Relatii cu publicul". "Stai putin, draga", ii spune ea interlocutoarei sau interlocutorului de la celalalt capat al firului. Si, fara sa puna receptorul jos, ne intreaba: "Va rog, spuneti ce doriti?". "As vrea sa ma interesez despre situatia unui om care a avut un accident de munca, la cine sa apelez?", spunem noi. "Pai formati 723 pe interior, la informatii juridice", raspunde doamna. "Si daca este o problema destul de grava si as vrea sa stau de vorba cu domnul ministru?", insistam noi. "Pai, nu aveti cum, ca domnu' ministru nu si-a facut programul de audiente", raspunde doamna. Am plecat sa cautam telefonul de pe care se poate suna pe interior. "Vedeti acolo", ne arata jandarmul un birou situat in dreapta intrarii unde se afla un fel de sala de asteptare. Am sunat, apoi, la numarul indicat, adica 723: ocupat, ocupat si iar ocupat. Timp de vreo zece minute am tot insistat. Apoi vedem, pe un afis, Directiile din minister, printre care si Legislatia Muncii. Vedem si interiorul mult cautat. Altul decat cel pe care il primisem de la ghiseu.
De la minister la Inspectia Muncii
Am format 721. In sfarsit, ne-a raspuns cineva.
"Va rugam, spuneti-ne si noua cum procedam, la cine sa apelam in cazul unei situatii destul de grave, un accident de munca", am intrebat noi. "Pai, in acest caz, trebuie sa va adresati la Inspectia Muncii", ne-a raspuns femeia de la capatul firului. "Si daca este o problema grava care tine de minister sau chiar de domnul ministru?", intrebam noi. "Pai nu aveti ce face, ca tot acolo va trimite", ni s-a spus. "Si domnul ministru nu are audiente?", mai intrebam noi. "Ba da, ar trebui sa aiba, dar nu stiu cand...", a venit raspunsul.
Ne-a cam mirat faptul ca la poarta ti se spune ca "domnul ministru nu are audienta", iar un alt functionar, de la alt birou, spune ca are. Cert este ca nu e afisat vreun astfel de program nici la intrarea in minister, nici in biroul de relatii cu publicul, dar nici pe Internet.
Astfel, in cele din urma am fost trimisi la Inspectia Muncii, pe strada Matei Voievod, nr. 14, institutie subordonata Ministerului Muncii. "Cei de acolo stiu ce trebuie sa faceti si cum sa procedati", ne spune femeia de la juridic. "Si daca nu suntem multumiti si ajungem iar la dumneavoastra sau la domnul ministru?", intrebam. "Pai n-aveti cum, ca ori rezolvati ceva ori va judecati cu ei (cu firma angajatoare - n.r.)", a punctat acelasi functionar.
Doar indicatii
Am ajuns la Inspectia Muncii asa cum am fost indrumati. Si aici am fost intampinati de acelasi tip de functionari publici "bine pregatiti" in a rezolva cat mai repede problemele. Am abordat un angajat al acestei institutii caruia i-am spus aceeasi poveste cu accidentul de munca. "Trebuie sa inaintati un memoriu, o declaratie. Daca nu poate cel care este victima unui accident de munca, o face cel imputernicit", a fost primul "ajutor" pe care l-am primit. "Apoi, se va face o verificare si trebuie sa ne aduceti actele medicale, cele de angajare si copie dupa contractul de munca", a mai precizat functionarul public. "Cu ce il puteti ajuta pe cel aflat in spital?", am intrebat si noi. "Noi nu putem face altceva decat sa dam amenzi si sa sesizam organele de cercetare penala in cazul in care se dovedeste culpa firmei", ne-a explicat cel de la Inspectia Muncii. "Daca se va constata vinovatia angajatorului, vom lua masuri care pot duce pana la inchiderea firmei, in cazul in care se constata ca sunt mai multe nereguli de acest gen", a adaugat acelasi functionar. "Si, intre timp, ce face omul care a avut de suferit, daca este internat in spital?", mai intrebam noi. "Daca are asigurare el, personal, sau prin firma se vor acoperi cheltuielile. Daca nu, va trebui sa raspunda angajatorul, ca l-a angajat fara forme legale", sustine functionarul. Ne-am interesat cat pot dura toate aceste proceduri. "In functie de caz, o luna, doua..", am primit raspunsul. "Ultima solutie in cazul dumneavoastra este sa il dati in judecata pe cale civila pe patron pentru a obtine
despagubirile necesare", ni s-a mai dat o ultima indicatie.
Am plecat exact asa cum am venit. Fara sa ni se rezolve nici macar un pic problema. Ca si la Ministerul Muncii, si de aici nu am primit decat indicatii. Nimic concret.
Intalniri cu cetatenii doar la tv
Atitudinea ministrului Muncii, de a nu oferi audiente cetatenilor care i se adreseaza, incalca insasi legea pe care semnat-o in anul 2001. Este vorba despre Legea 244/2001 privind liberul acces la informatii de interes public. Pe atunci, Paul Pacuraru a semnat aceasta lege pentru presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, alaturi de Valer Dorneanu, presedintele Camerei Deputatilor.
Culmea este ca ministrul MMFES acorda audiente doar la biroul senatorial de la Galati asa cum reiese spre exemplu din agendele de lucru de pe zilele de 21 si 22 aprilie. Interesant este si faptul ca in ziua in care am solicitat o intrevedere, pe agenda de lucru a ministrului liberal, care era postata pe Internet, erau afisate intalniri cu cetatenii, dar prin intermediul unei televiziuni (OTV). Apoi, urma o intalnire la Academia Romana (intre orele 11.00 si 15.00) si apoi "Activitate in MMFES". Cu o zi inainte a mai avut o "intalnire cu cetatenii", dar tot prin intermediul televiziunilor (Realitatea TV si N24).


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.