26 Iunie 2007
Ulterior Razboiului rece s-a dovedit, insa, ca autocratia este superioara democratiei. In lupta dintre capitalismul democratic si capitalismul autoritarist va prevala cel din urma, intrucat este capabil sa mobilizeze resursele in timp real si sa adop
Ulterior Razboiului rece s-a dovedit, insa, ca autocratia este superioara democratiei. In lupta dintre capitalismul democratic si capitalismul autoritarist va prevala cel din urma, intrucat este capabil sa mobilizeze resursele in timp real si sa adopte decizii necesare chiar daca impopulare. Cum masa este, de regula, doritoare a fi protejata si condusa (mai ales in societatile vulnerabile si cu traditii paternaliste, majoritare in lumea de azi) autoritarismul este intrinsec populist; deci, macar pentru o vreme, popular.
Ideile de mai sus apartin unuia dintre consilierii presedintelui Rusiei. Chiar daca afirmate intr-o dezbatere cu usile inchise, sustinerea lor explicita dupa saizeci de ani de "corectitudine politica" exaltand intr-un unison pudibond virtutile democratiei (fie ea "populara" sau liberala), este semnul trecerii de la ipocrizie la cinism in dezbaterea publica. Aspectul pozitiv al fenomenului sta in iesirea din ambiguitate si intrarea intr-o confruntare de pe pozitii clare.
Natura conflictuala a Presedintelui Basescu are meritul de a fi limpezit lucrurile si in Romania. in anii 90 nu se intelegea de ce intelectuali care se opuneau dreptei radicale peremiste nu sustineau reformismul Guvernului Roman. Acum intelegem. Acei asa-zisi democrati de fapt negau comunismul de pe pozitii national-autoritariste, in timp ce PRM reprezenta doar devierea national-comunista a unei extreme stangi senile.
Mesajul domnilor Liiceanu, Patapievici, Tismaneanu, Alina Mungiu s.a. eiusdem farinae, este intolerant, antiparlamentarist, antipartidist si antipluralist. Prioritatile acestora (de la lustratie la autocratia prezidentiala) nu au corespondent in doctrina Consiliului Europei sau jurisprudenta CEDO privind democratia. Culmea este ca, prin admiratia pentru despotismul basescian (mai mult sau mai putin lumiat) si prin optiunea in favoarea unei izbavitoare miscari de mase care sa ia locul partidelor, ei promoveaza azi aceleasi teze ca unii lideri FSN in perioada imediat post-totalitara.
Atunci ca si acum, in micul cerc al democratilor romani, am crezut in parlamentarism, in indispensabilitatea partidelor, in nevoia structurarii ideologice a dezbaterii, intr-un sistem de control si contraponderi inter-institutional, in delimitarea rolului elitei politice de cel al societatii civile, in echilibrul dintre participare si reprezentativitate, in deschidere-transparenta-raspundere. Pornind de aici am propus la finele anilor 90 cea de a treia Republica. Dupa Republica totalitara de tip comunist si dupa cea a democratiei electoralist-anarhice post-comuniste, a treia Republica ar fi trebuit sa fie o democratie liberala de tip parlamentar vest-european.
Cu o splendida candoare domnul Traian Ungureanu, unul dintre principalii ideologi ai neo-legionarismului romanesc, sustine astazi la randu-i o a treia Republica de construit prin actiunea unei "miscari" care sa "capteze energiile" pierdute de "vechiul sistem" si sa le dedice "proiectului antisistem" caruia, se recunoaste in fine, "Traian Basescu i s-a alaturat". Este vorba deci nu despre reformarea regimului ci de o revolutie pentru schimbarea sistemului. "Vechia" democratie post-comunista nefunctionala trebuie inlocuita cu o autocratie capitalista eficienta.
Nu stim care din cele doua proiecte vizand o a treia republica va reusi. Stim, insa, de acum cine cu cine se bate. Mai prudent, presedintele Putin macar a interzis, chiar in aceste zile, propaganda fascista.

Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.