Vara 2007: seceta mai mare ca in 1946

Expertii avertizeaza ca seceta din 2007 este mai mare decat cea din 1946. Recolta de grau este afectata. Producatorii isi pun problema importurilor si spun ca painea se va scumpi.


Specialistii din cadrul Academiei de stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu Sisesti" (ASAS) si cei de la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) spun ca in multe zone situatia este "extrem de grava" si ca seceta prin care trecem acum este mult mai mare decat cea din 1946. Atunci Romania a fost amenintata de foamete. Lipsa de apa din sol este mult mai mare ca urmare a precipitatiilor nemaiintalnit de scazute. Elena Mateescu, sefa laboratorului de Agrometeorologie de la ANM, ne-a declarat ca din septembrie 2006 si pana in prezent au cazut, in medie, 200-350 mm de precipitatii, spre deosebire de perioada 1945-1946, cand au fost 200-600 mm. Potrivit datelor culese, in judetul Buzau de exemplu au cazut in zece luni doar 212 mm, in conditiile in care necesarul de apa pentru culturile agricole ar fi fost de cel putin 600-700 mm.
In perioada imediat urmatoare nu sunt sperante de ploaie. Mai mult, temperaturile vor fi extrem de ridicate, putand ajunge si la 38 de grade la umbra. Pe de alta parte, Elena Mateescu ne-a spus ca temperaturile masurate marti la nivelul solului au depasit in unele zone valoarea de 65 de grade. Un exemplu in acest sens este Calarasi, unde s-au inregistrat 65,4 grade. "Pe fondul temperaturilor mari, a insolatiei puternice si deficitului de apa din sol, fenomenul de seceta se va amplifica in Oltenia, Muntenia, Dobrogea si jumatatea sudica a Moldovei", a mai adaugat Mateescu. Specialistii sunt pesimisti si estimeaza ca deficitul de apa din sol nu va fi acoperit chiar daca vor mai fi precipitatii.
Intr-un raport intocmit acum aproape doua luni de academicianul Cristian Hera, presedintele ASAS, inaintat Ministerului Agriculturii si ramas fara raspuns, erau propuse mai multe masuri avand in vedere "seceta instalata pe mari areale, cu efecte care pot capata caracter deosebit de grav pentru economia nationala". Potrivit academicianului Cristian Hera, ar fi trebuit luate "masuri de economisire a apei in toate domeniile si analizata necesitatea decretarii starii de urgenta in agricultura". Acum, "tot ce se mai poate face pentru cerealele paioase e sa recoltam fara pierderi. Pentru a salva recolta de toamna e nevoie de irigatii", dar potentialul acestora e extrem de redus, pentru doar cateva zeci de mii de hectare dintr-un total de aproape doua milioane.
In mai multe zone ale tarii secerisul a inceput mult mai devreme, iar rezultatele sunt cu mult sub asteptari. Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania, este de parere ca recoltele sunt aproape compromise, obtinandu-se mai putin de jumatate din cantitatile asteptate.

---

Despre autor: