Tovarasii de la CC il scapa pe Ion Iliescu

Decizia Curtii Constitutionale prin care dosarele revolutiei si mineriadei vor pleca de la procurorii militari la cei civili pare facuta special pentru a-i scoate basma curata pe Ion Iliescu si pe ceilalti inculpati de marca. Semnificativ este ca doi dintre judecatorii Curtii Constitutionale, care au votat astazi pentru predarea dosarelor, fosti camarazi ai lui Iliescu, se regasesc in rechizitoriile celor doua dosare.

Curtea Constitutionala a decis ca articolul 3, alineatul 2 din Legea 356/2006 de modificare si completare a Codului de procedura penala privind competenta procurorilor militari in dosare in care sunt implicati si civili este neconstitutional. In felul acesta procurorii militari vor putea instrumenta exclusiv dosare in care sunt cercetati militari, civilii urmand sa fie cercetati de parchetele civile. Mai mult, procurorii civili vor prelua asemenea dosare chiar daca ele nu sunt finalizate, ancheta fiind in curs. Ei vor decide daca probele si actele de urmarire penala raman valabile sau trebuie reluate.
Primele dosare care vor fi vizate de decizia Curtii sunt cele ale revolutiei si mineriadei, instrumentate pana acum de Sectia Parchetelor Militare, sub coordonarea generalului magistrat Dan Voinea. Toate aceste dosare urmeaza deci sa fie preluate de procurorii DIICOT, la latitudinea carora va ramane daca le vor continua din stadiul in care se afla sau cercetarile vor fi reluate. In acest fel, dosarele mineriadei si revolutiei ar putea fi reluate de la zero sau blocate definitiv.

Ion Iliescu poate scapa basma curata
Efectele hotararii Curtii ii sunt favorabile in primul rand lui Ion Iliescu, care in felul acesta ar putea scapa definitiv de acuzele care i se aduc si de condamnarea care il asteapta. Fostul presedinte este pus sub invinuire atat in dosarul revolutiei, cat si in cel al mineriadei. Acum cateva zile Iliescu a fost pus sub invinuire intr-un dosar disjuns din cel al mineriadei, in care este acuzat de "participare la infractiunea de omor". Este vorba despre cele patru persoane care au fost impuscate in fata Ministerului de Interne in noaptea de 15 iunie, acuzatie pentru care fostul sef al statului ar fi trebuit sa fie chemat la audieri la Parchetul Militar. La randul sau, Mihai Chitac, fostul ministru de Interne, a fost audiat luni timp de peste opt ore tot in acest caz, dand o declaratie de invinuit. In dosarul mineriadei mai sunt pusi sub invinuire si generalul Gheorghe Andrita - fost adjunct al ministrului de Interne, coloneii de Politie in rezerva Calin Traian stefan, Costea Dumitru si Constantin Vasile. In total este vorba de peste 20 de persoane, acuzatiile mergand de la subminarea puterii de stat si a economiei nationale, lipsire de libertate in mod ilegal, pana la crime impotriva umanitatii. Cat priveste dosarul revolutiei, si aici lui Ion Iliescu i se aduc acuze similare, care ajung pana la genocid.

Dosarele intra pe mana unor procurori fara experienta in cazuistica
Potrivit declaratiilor procurorului magistrat Dan Voinea, lui Ion Iliescu i s-au adus deja la cunostinta aceste invinuiri. Doru Maries, presedintele Asociatiei 21 Decembrie, sustine ca in data de 17 mai fostul sef al statului a semnat actul prin care a luat la cunostinta faptul ca este pus sub urmarire penala pentru genocid in dosarul Revolutiei.
Procurorii Parchetului General nu au experienta in astfel de dosare, iar in plus nu le cunosc continutul. Potrivit spuselor generalului Voinea, dosarele au mii de pagini, iar anchetatii si audiatii se numara cu miile. Doar declaratiile celor peste 10.000 de persoane audiate in dosarul mineriadei cumuleaza peste 100.000 de pagini. In afara de acestea, mai exista expertize criminalistice, reconstituiri. Cu alte cuvinte, doar lecturarea acestor documente ar putea dura un an, iar multi altii refacerea actelor procedurale. Daca procesele vor fi luare de la zero, se poate considera ca mineriada si revolutia sunt ingropate.

Neconstitutionalitatea se trage de la fraudarea BIR
Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata in 12 iunie in fata magistratilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in procesul cadrelor militare acuzate de fraudarea a sute de persoane fizice si a Bancii Internationale a Religiilor cu peste 450.000 de lei. In acest caz au fost trimise in judecata noua persoane, dintre care sapte ofiteri in rezerva si doi civili. Avocatii au sustinut ca prevederile Legii 356/2006 de modificare a Codului de Procedura Penala contravin articolelor 15, 20, 35 din Constitutie.
Mai precis, este vorba despre statutul si impartialitatea procurorilor militari, de dubla lor subordonare, atat fata de Ministerul Apararii, cat si fata de cel al Justitiei. Potrivit avocatilor care au pledat cauza in fata judecatorilor de la Curtea Constitutionala, mai este vorba despre o decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului - cazul Maszini impotriva Romaniei - prin care s-a atras atentia ca procurorul militar nu poate indeplini criteriile de obiectivitate cerute de lege, datorita statutului sau dublu. Curtea Constitutionala acuza revolutionarii de terorism juridic Membrii Curtii Constitutionale s-au declarat extrem de jigniti de actiunile unor organizatii de revolutionari care parca anticipau decizia luata ieri de CC. Desi nu are un site functional, institutia cu pricina comunica cu presa prin adrese in care califica drept "terorism juridic" presiunile pentru a influenta decizia privind exceptiile ridicate in unele dosare instrumentate de procurorii militari in care sunt implicati si civili. "Demersurile din ultimele zile sunt fara precedent in istoria de 15 ani a acestei instante si constituie un act de terorism juridic si o ilegitima actiune a asa-zisilor reprezentanti ai societatii civile", se arata in comunicatul CC. Magistratii "terorizati" au facut referire la doua adrese semnate de Teodor Maries, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, Sorin Iliesiu, vicepresedinte al Aliantei Civice, si Antonie Popescu, membru senior al Ligii Studentilor. Prima scrisoare a asociatiilor de revolutionari a fost trimisa la Presedintia Romaniei, presedintelui Comisiei Europene, comisarului pentru Justitie si se cere ca solutia pe care o va da Curtea sa se faca in asa fel incat dosarele aflate la parchetele militare sa ramana in competenta acestora pana la definitivarea proceselor. A doua scrisoare adresata plenului Curtii Constitutionale si semnata de Maries cere judecatorilor sa decida "in favoarea adevarului - acum", referindu-se la finalizarea cercetarilor in dosarele revolutiei si mineriadelor.
Desi terorizati, membrii CC precizeaza in fata opiniei publice ca ea "nu poate fi influentata sub nici o forma in solutionarea cauzelor cu care este investita in virtutea rolului sau de garant al suprematiei Constitutiei". Judecatorii la nevoie se cunosc
Votul de ieri de la Curtea Constitutionala are explicatii "logice". Cel putin doi dintre membrii CC care au votat pentru ca procurorii militari sa nu mai poata cerceta civili sunt vizati de anchetele procurorilor din dosarele mineriadei si revolutiei. Conform unor surse din Parchet, exista probe care atesta ca din masina personala a lui Petru Ninosu au coborat personajele care au incendiat locuinta lui Corneliu Coposu in iunie 1990. Fostul procuror general adjunct Nicolae Cochinescu a fost cel care a intocmit comunicatul citit de viitorul deputat PSD Ionel Olteanu la TVR, comunicat prin care se solicita interventia fortelor de ordine pentru eliberarea Pietei Universitatii. O mana de ajutor pentru salvarea lui Iliescu a dat si serban Viorel Stanoiu, in virtutea prieteniei Rodica Stanoiu-Ion Iliescu. Un alt magistrat care a votat pentru retrimiterea a numeroase dosare pentru refacerea urmaririi penale a fost Ion Predescu. Fiind prieten de-o viata cu amiralul in rezerva Cico Dumitrescu, cel din urma a si-a "aranjat" salvarea de urmarirea penala. Cico Dumitrescu a dat marti declaratii ca "invinuit" in dosarul mineriadei, nicidecum ca "martor", asa cum a declarat presei dupa audieri. Colac peste pupaza, sedinta de ieri a Curtii Constitutionale a fost prezidata de Ioan Vida, in conditii nelegale. El a fost numit in functia de presedinte a CC in data de 8 iunie 2004, pentru un mandat de trei ani. Astfel, Vida a prezidat si semnat o decizie fara a mai avea calitatea de presedinte al Curtii, fiind suspectat de uzurpare de calitati oficiale. Decizia Curtii Constitutionale vine intr-un moment strategic. Astfel, dosarul mineriadei din 1990 in care se cerceta decesul a patru persoane urma sa fie trimis in instanta saptamana viitoare. Al doilea dosar al mineriadei era intr-o avansata faza a urmaririi penale, asteptandu-se de la institutiile implicate inventarierea bunurilor distruse pentru stabilirea pagubelor. Dosarul Revolutiei din 1989 s-a poticnit la cercetarea evenimentelor de la Baneasa.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe