Batalie pe colectia de arta a medicului Dumitrescu Popovici

>> In 1964, Securitatea a confiscat 374 de tablouri ale medicului Ion Dumitrescu Popovici, opere realizate de maestri romani si straini.
>> Mostenitorii o acuza pe directoarea Muzeului National de Arta ca nu vrea sa le restituie picturile pentru ca ar fi furat o parte dintre ele.
>> Valoarea actualizata a tablourilor ajunge la cateva zeci de milioane de dolari.
Expertul Petru Romosan indeamna la prudenta in actualizarea listei din 1963.


43 de ani. Atat a trecut de cand Securitatea a confiscat averea fabuloasa a doctorului Ioan Dumitrescu Popovici, care cuprindea, printre alte bunuri, si 374 de tablouri ale unor artisti celebri in toata lumea. Condamnat de comunisti, medicul a fost reabilitat in 1994, dar bunurile confiscate abuziv au ramas in curtea Muzeului de Arta. Mostenitorii doctorului s-au judecat pana in 2004 pentru restituirea sutelor de tablouri, cu o valoare de zeci de milioane de euro. Instanta a decis in favoarea lor si a obligat Ministerul Afacerilor Interne sa inapoieze bunurile aflate in galeria muzeului. Nedreptatea comisa in 1964 pare sa aiba insa continuitate. Conducerea Muzeului National de Arta refuza punerea sentintei in aplicare pe motiv ca nu a fost parte in proces si ca MAI ar trebui sa solicite muzeului restituirea obiectelor intrate abuziv in proprietatea statului. Mostenitorii lui Dumitrescu Popovici cred insa ca directoarea amana restituirea operelor pentru ca ar fi furat si vandut o parte dintre ele.

Istoria unei confiscari anuntate
In ianuarie 1964, medicul Ioan Dumitrescu Popovici, pe atunci profesor universitar, a fost arestat; Securitatea l-a acuzat, iar instanta a deliberat repede: cinci ani de inchisoare corectionala, trei ani de suspendare a drepturilor si confiscarea totala a averii. "Inculpatul, in perioada 1953-1964, a afirmat in repetate randuri fata de prietenii sai, precum si fata de alte persoane carora le acorda asistenta medicala la cabinetul sau medical, ca regimul democrat popular din RPR se va schimba ca urmare a unui razboi economic ce va avea loc intre tarile socialiste si tarile capitaliste care va fi castigat de acestea din urma, ca in RPR presa nu publica realitatea", a enumerat Tribunalul Militar cateva din "pacatele" lui Dumitrescu. In acest fel, 175 de monede de aur, 374 de tablouri si casa de pe strada Nicolae Iorga nr. 47, din Bucuresti, au fost confiscate.

In proces cu Ministerul de Interne
Dupa anii de puscarie, doctorul Ion Dumitrescu Popovici a emigrat in Germania, unde si-a schimbat numele (devenind Johann Larsen) si a decedat in anii '70. Rudele sale au atacat condamnarea si confiscarea averii prin recurs in anulare. Curtea Suprema de Justitie a admis cererea, iar fostul profesor universitar a fost reabilitat. In baza acestei sentinte, mostenitorii Sorin Dumitrescu Popovici si Ileana Iolanda Colan au solicitat restituirea bunurilor confiscate. si de data aceasta, instanta s-a pronuntat in favoarea reclamantilor, hotararea Curtii de Apel Bucuresti a fost definitiva. In mod normal, povestea inceputa in urma cu patru decenii trebuia sa aiba finalul scris in 2004. Sentinta nu a putut fi, insa, pusa in aplicare. Nu s-a opus Ministerul Afacerilor Interne, ci conducerea Muzeului National de Arta. De aproape trei ani, mostenitorii doctorului Dumitrescu Popovici se razboiesc cu directoarea institutiei de cultura, Roxana Theodorescu.

Acuze: abuz in serviciu cu repetitie
Directoarea Muzeului National de Arta, Roxana Theodorescu, a refuzat aplicarea sentintei pe motiv ca mostenitorii nu s-au judecat cu institutia condusa de dansa, ci cu MAI. Avand la baza acest refuz, mostenitorii au sesizat Parchetul General ca directoarea a comis un abuz in serviciu cu repetitie. Roxana Theodorescu a cerut suspendarea executarii silite, dar Judecatoria Sectorului 1 a respins aceasta solicitare. Cu toate acestea, executorul judecatoresc nu a reusit niciodata sa puna sentinta in aplicare. Surse de la Muzeul National de Istorie ne-au informat ca problema este destul de simpla, fapt explicat si de unul dintre avocatii institutiei, Iosif Z. Nicolescu.
"Noi nu am fost parte in proces, ci Ministerul Afacerilor Interne. Hotararea nu ne este opozabila. Mai limpede, aceste bunuri trebuie sa ne fie cerute de cel care ni le-a dat, respectiv MAI. De retinut ca nu toate acele bunuri au ajuns in custodia si, apoi, in proprietatea statului. O parte dintre ele au fost refuzate de muzeu in anii '60", ne-a declarat avocatul Nicolescu.
Pinacoteca doctorului
Fiul doctorului Popovici, Sorin Dumitrescu Popovici, ne-a relatat telefonic, din Germania, modul in care tatal sau si-a edificat colectia de tablouri: "In anii '30, tatal meu a publicat o carte de medicina interna care a fost premiata, atat la Bucuresti, cat si la Paris. Drept urmare, a fost invitat in Franta, unde a fost lector la facultatea de medicina a universitatii din Paris. A inceput sa cumpere tablouri de pe piata de arta si s-a imprietenit cu pictori romani ce se aflau acolo. Aceasta explica prezenta atator tablouri de C. Isachie si S. Cumpana. Tot din acea perioada dateaza achizitionarea unor impresionisti si a unor lucrari de pictori englezi. Acolo m-am nascut si eu. A urmat razboiul. Reintors la Bucuresti de pe frontul sovietic, tata a fost numit profesor la facultatea de medicina din Timisoara unde, dupa doi ani, cariera i-a fost stopata brusc, urmare a unui incident. Sub conducerea lui, cinci studenti lucrau la o sinteza medicala ce avea sa devina ulterior medicamentul "Gerovital". Intr-o zi cei cinci studenti au fost arestati intempestiv si n-au mai aparut. Dupa trei zile, tatal meu, cu alti profesori si studenti, a organizat o demonstratie in facultate ca sa afle ce s-a intamplat cu studentii sai. Imediat, tatal meu a fost dat afara, iar in locul lui a fost numita doctorita Ana Aslan! Despre cei cinci studenti nu s-a mai auzit vreodata. Asa le-au fost deturnate si confiscate cercetarile de medicina. Indurerat, tatal meu s-a intors la Bucuresti. Aici, dupa 1948, au inceput actiunile generate de nationalizare, confiscari si toata suita de procese ce au insotit instaurarea regimului comunist. Multi oameni vindeau pe nimic bunurile de valoare pe care le mai aveau. Tatal meu a tinut legatura cu un fost pacient caruia ii salvase viata si pe care l-a tratat mult timp, iar acesta era in situatia de a achizitiona bunuri de valoare de la cei ce le vindeau la repezeala. Cand era vorba de tablouri, venea la tata. Asa s-a ajuns la peste 370 de tablouri. Nu le ascundea, erau puse pe toti peretii camerelor din casa de pe str. N. Iorga 47. A fost victima delatiunii, a invidiei si a ticalosiei acelor vremuri."
"Am convingerea ca sotii Theodorescu au furat din tablouri"
Legat de situatia de dupa repunerea in drepturi, din anul 1994, fiul medicului Dumitrescu Popovici ne-a mai declarat: "Dupa 1994, cand s-a anulat sentinta din 1964, m-am dus insotit de niste ofiteri din SRI la Cernica, unde am gasit in arhive lista tablourilor si a bunurilor confiscate. Cu aceasta lista m-am dus la Ministerul Culturii, unde prietenul N. Tatomir mi-a facilitat o intrare la ministrul Razvan Theodorescu. Acesta, in prima faza, mi-a cerut o copie dupa dosar, cu lista cu tot, pe care i-am dus-o in zilele urmatoare si am lasat-o cu numar de inregistrare. N-am mai auzit nimic de el, iar peste un an, cand m-am intors, mi s-a spus ca 'dosarul a disparut>>, iar pe ministru nu l-am mai vazut. El si sotia lui, directoarea Muzeului de Arta, au divortat dupa 2000, dar am convingerea ca au furat si au vandut din tablouri, de aceea tine ea cu dintii sa nu-mi restituie nimic, in ciuda hotararii definitive si executorii".

Evaluarea expertilor
Expertul de arta Petru Romosan mentioneaza faptul ca "relativizarea in astfel de situatii este obligatorie. Cu toate ca un tablou poate sa nu aiba un proprietar cunoscut si a fost vandut inainte de trei-patru ori, istoricul operei este cunoscut. Majoritatea tablourilor tuturor marilor pictori au o istorie care le determina pretul actual. Astazi, un Claude Monet poate costa mai mult decat un Rembrandt. Impresionistii au in general preturi foarte mari. Un Paul Gaugain poate urca pana la 50 de milioane de dolari. Un Sisley oscileaza intre trei si patru milioane de dolari". Romosan a mai precizat ca "trebuie avut in vedere faptul ca la nivelul anilor 1963-1964 expertiza de arta era mai saraca in domeniul pictorilor straini, dar destul de corecta la cei romani, iar azi cataloagele si modurile de identificare sunt mult mai performante".

PINACOTECA
>> Inventarul colectiei confiscate

Alcatuita din 374 de tablouri, colectia se constituie intr-o adevarata istorie a picturii romanesti si europene a secolelor XIX-XX. Impresionismul este cel mai bine reprezentat. Sunt tablouri de Toulouse-Lautrec (7), Rousseau (3), Courbet (3), Matisse (1), Claude Manet (7), Degas (2), Gericault (1), Gaugain (2), Cezanne (2), dar si Utrillo (1), Rembrandt (1), Goya (1), care au realizat operele in secolele anterioare. Englezii Sisley (6), Constable (1) si Turner (2) sunt si ei prezenti. Dintre autorii romani sunt catalogate tablouri de Aman (7), Grigorescu (14), Luchian (12), Petrascu (5), Iser (1), Tonitza (1), Andreescu (13), dar si Carol Pop de Szathmari (2).
La data confiscarii, 19 martie 1963, capitanul de Securitate Vasile Stanciu (MAI-Serviciul "C") consemna faptul ca "o comisie de specialisti a fixat pentru pictorii romani preturi variind intre 100 si 30.000 de lei bucata, iar pentru unele tablouri de pictori straini evaluarile au fost intre 500 si 400.000 de franci francezi" (la cursul din 1963 - n.n.) La pictorii romani, doar "23 de bucati totalizau suma de 120.000 lei".

MUZEUL SE GOLEsTE
>> Muzeul National de Arta al Romaniei, inecat in procese

Cea mai "redutabila" retrocedare de pana acum a fost cea a colectiei "Dona", a doua sotie a lui serban Andronescu Ghika, in numar de 261 de tablouri. Tablourile au ajuns la muzeu prin donatii succesive, intre "celebritati" figurand lucrari de Pissaro, Grigorescu, Luchian, Tonitza, Petrascu. Mihai Oroveanu sustine ca "intreaga colectie Dona este extrem de valoroasa ajungand, cu broderiile de Buhara, la in jur de 50 de milioane de euro" (Cotidianul, 24.01.2007). Fostul sef al spionajului romanesc, Ioan Mihai Pacepa, si-a donat tablourile comunitatii evreiesti din Romania si Institutului pentru Cercetarea Holocaustului. E vorba de 19 tablouri si 49 de schite de autori romani si straini. Aceeasi directoare, Roxana Theodorescu, i-a declarat avocatului Catalin Dancu, al petentului Pacepa, ca "atat timp cat este ea acolo, colectia nu va parasi muzeul" (Averea, 29.06.2006).
Valentin Ceausescu a castigat in instanta toate bunurile care i-au fost confiscate in decembrie 1989, intre care 42 de tablouri si sculpturi, inclusiv de arta precolumbiana. Mai ramane si problema tablourilor Casei Regale, colectie constituita in 1899 si incredintata Coroanei Romaniei, problema cu numeroase conotatii transfrontaliere.

---

Despre autor: