Putin dicteaza, rusii voteaza

Pare un joc cu papusile Matrioska. La fel cum in papusa mare se afla alta mai mica, identica, urmasul lui Vladimir Putin la Kremlin va pastra multe, daca nu toate caracteristicile predecesorului. si va fi inraurit de acesta. Alegerile prezidentiale din Rusia, programate in martie 2008, se prefigureaza mai degraba ca un proces de succesiune dinastica decat ca o cursa electorala cu final deschis, specifica tarilor democratice.
Motivul? In tara "democratului absolut" - cum se autointitula recent Putin - opozitia este dezbinata si hartuita, iar numele viitorului lider de la Kremlin se va decide in spatele usilor inchise ale aceluiasi palat.

Delfinii "tarului"...
Dupa doua mandate, Vladimir Putin se bucura de multa autoritate si incredere in tara sa. Anul trecut, economia Rusiei a crescut cu aproape 7%, iar veniturile reale cu 10%, in conditiile unei inflatii inca destul de mari, de 9 procente. Rusia si-a lichidat inainte de termen datoriile in valoare de 22 de miliarde de dolari, iar rezerva sa de aur a ajuns la uriasa suma de 303,7 miliarde de dolari. Stabilitatea, boarea de prosperitate si reinvierea arogantei imperiale rusesti - iata cateva dintre realizarile pentru care Putin e pretuit si chiar ispitit cu un al treilea mandat. Presedintele in exercitiu a anuntat insa ca nu intentioneaza sa-si prelungeasca sederea la Kremlin dincolo de limitele constitutionale. Ceea ce nu a spus inca este numele celui pe care si l-ar dori ca succesor.
Doua persoane sunt in gratiile "tarului": Serghei Ivanov si Dmitri Medvedev. Ambii sunt vechi prieteni cu Putin. Primul are in comun cu acesta si cariera in serviciile secrete (a fost spion KGB la Londra, de unde a fost expulzat in 1983).
In varsta de 54 de ani, Ivanov a fost promovat prim-vicepremier in februarie, dupa ce sase ani a functionat ca ministru al Apararii. Simpla enumerare a domeniilor pe care le supervizeaza - industria, transporturile, stiinta, complexul militar-industrial, apararea nationala, activitatea institutiilor judiciare, sectoarele nuclear si spatial - arata increderea de care se bucura in ochii "sefului".
Potentialul sau concurent, Dmitri Medvedev (41 de ani), a fost seful administratiei prezidentiale. In prezent, coordoneaza blocul de probleme sociale (sanatatea, familia, educatia), precum si sectorul resurselor naturale. Medvedev este si adjunctul lui Aleksei Miller, seful gigantului rus Gazprom.
In sondaje, Medvedev oscileaza intre 35 si 40%, fata de cele 25 de procente pe care le-ar obtine Ivanov. Este foarte probabil ca, daca unul dintre cei doi va fi desemnat succesorul lui Putin, celalalt sa fie numit prim-ministru. Deocamdata, liderul de la Kremlin intretine misterul si schiteaza "portretul robot" al viitorului presedinte. "Inainte de toate, succesorul meu trebuie sa fie o persoana decenta, cinstita, cu un inalt nivel al calitatilor profesionale, cu experienta de lucru solida, dovedita in regiuni sau la nivel federal", a declarat Putin zilele trecute. Afirmatia sa a dat nastere la noi speculatii despre posibilitatea ca favoritul prezidential sa fie selectat dintre guvernatorii regiunilor. In ceea ce-l priveste pe Putin, este posibil ca, pentru a-si conserva influenta, el sa-si revendice un rol similar celui jucat de Deng Xiaoping in China, ca presedinte al Consiliului National al Securitatii.

... si ceilalti
Candidatii care nu se bucura de sustinerea lui Putin au doar sanse teoretice sa-i urmeze in functie. Lista e lunga. Printre obisnuitii curselor prezidentiale se numara comunistul Ghennadi Ziuganov (care totusi n-a candidat la precedentele alegeri) si ultranationalistul Vladimir Jirinovski. Din fericire, ei nu pot spera la mai mult de 10-15% din voturi. Din nefericire, reprezentantii opozitiei democratice stau si mai prost.
Mihail Kasianov este una dintre personalitatile miscarii de opozitie Cealalta Rusie, alaturi de campionul mondial la sah Garry Kasparov. Opozant al lui Vladimir Putin (al carui premier a fost intre 2000 si 2004), el este primul lider al opozitiei care si-a declarat oficial candidatura. "Prabusirea se apropie, ziua judecatii soseste", a prevestit el la congresul formatiunii pe care o conduce, Uniunea Democratica Populara Rusa.
La cei 49 de ani ai sai, Kasianov are reputatia unui liberal. Promisiunile sale electorale: restabilirea gratuitatii ingrijirilor medicale si educatiei, suprimarea stagiului militar obligatoriu, construirea de noi locuinte. El vrea sa inverseze "cursul traditional descendent" al relatiilor cu UE, care s-au degradat pentru ca "valorile civilizatiei europene sunt straine autoritatilor ruse actuale".
Un alt candidat este Viktor Gherascenko (69 de ani), fost presedinte al Bancii Centrale ruse si al grupului petrolier Yukos. El cere incetarea controlului asupra televiziunii ruse si o reforma a sistemului judiciar, aflat "sub influenta" puterii politice. Numit de saptamanalul britanic The Economist "cel mai prost presedinte al unei banci centrale", Gherascenko a ramas celebru pentru "martea neagra", in 1994, cand rubla si-a pierdut 30% din valoare intr-o singura zi.
Singurul dintre toti candidatii care n-a cochetat cu puterea, sovietica sau postsovietica, este Vladimir Bukovski. In varsta de 64 de ani, el a petrecut 12 ani in lagarele si spitalele psihiatrice sovietice, inainte de a parasi URSS-ul, in 1976. Desi se numara printre cei mai cunoscuti disidenti anticomunisti pe plan mondial, Bukovski este un necunoscut pentru majoritatea compatriotilor sai. Analistii rusi estimeaza ca el nu poate spera la mai mult de 1% din voturi. In opinia acelorasi, Gherascenko ar putea primi 2-3 procente, iar Kasianov cel mult 4%. Singura sansa ca opozitia sa conteze ar fi sa propuna un singur candidat la presedintie.

Kakaia opozitiia?
Dupa ce ca e fragmentata, opozitia este si hartuita de autoritati. Adversarii lui Putin si militantii pentru drepturile omului sunt intimidati, convocati la politie sau la FSB (serviciile secrete) si interogati, iar apartamentele le sunt perchezitionate. Prin experiente de acest gen au trecut sahistul Garry Kasparov, liderul organizatiei ruse pentru drepturile omului Lev Ponomarev, analistul Vladimir Pribilovski.
Cu rare exceptii, manifestatiile opozantilor se soldeaza cu interventii ale fortelor de ordine si arestari. Luni, un miting organizat in centrul Moscovei a reunit 1.000 de participanti. Politistii au fost 2.000 la numar. "Este un semn ca regimul se teme de moarte de orice manifestare a opozitiei", comenta Kasparov.
Acuzatia la moda este cea de "extremism", dupa ce anul trecut a fost promulgata o lege prin care in aceasta categorie intra si cei ce "defaimeaza" oamenii politici.
"Puterea a sporit foarte mult tensiunile. Atacurile impotriva opozitiei si retorica antioccidentala servesc la crearea unei atmosfere de asediu", aprecia Iuri Korguniuk, analist al fundatiei Indem. "Lupta impotriva disidentei este dorinta naturala a oricarui regim autoritar. Kremlinul se teme de opozitie deoarece puterea este compromisa. Se teme ca poporul afla adevarul despre crimele sale si ca intentioneaza sa schimbe puterea", sustine si deputatul independent Vladimir Rijkov.
Amnesty International a constatat in ultimul sau raport ca situatia drepturilor omului s-a deteriorat semnificativ in Rusia, pe masura apropierii alegerilor. Organizatia isi manifesta ingrijorarea fata de restrangerea pluralitatii si libertatii de expresie. De asemenea, Amnesty constata presiuni uriase exercitate de autoritati asupra societatii civile, in paralel cu cresterea xenofobiei. Nu a fost uitat nici cazul ziaristei Anna Politkovskaia, o voce critica la adresa puterii, care a fost ucisa anul trecut.

Oligarhi vechi si noi

Fostul presedinte al Yukos, Mihail Hodorkovski, e deportat in Siberia. Miliardarul Boris Berezovski e in exil la Londra si - cum scria Nezavisimaia Gazeta - oamenii legati politic de el mor: Golovliov, Iusenkov, Litvinenko.
In schimb, oligarhii prieteni cu Putin traiesc... bine. In Rusia s-au structurat sapte mari grupuri politico-nomenclaturiste, considera analisti citati de agentia "Rusia la zi". Par sapte tentacule care strang toate bogatiile tarii: Gazprom, Rosneft, banca Rossia, Departamentul pentru exportul de armament (Rosoboronoksport), RAO RDJ (caile ferate), Bazel si grupul lui Roman Abramovici. La varful Gazprom functioneaza tandemul Miller-Medvedev. De Rosneft este apropiat directorul FSB, Nikolai Patrusev. Rosoboronoeksport e condus de Serghei Cemezov, care nu este doar un prieten personal al lui Putin, ci are si propriii sai oameni in Ministerul Energiei si in armata.
Atata timp cat succesorul lui Putin nu a fost inca desemnat, grupurile concureaza energetic, se unesc in aliante conjuncturale si chiar sunt gata sa propuna candidati proprii la presedintie.

---

Despre autor: