Zilnic, in fiecare sector al Bucurestiului, mor 10-12 insi. Media variaza intre 65 si 70 de decedati pe zi, in functie de anotimp. Moartea coseste sufletele bucurestenilor cu precadere iarna si vara. Mai bine de doua treimi din clientii doamnei cu co
Zilnic, in fiecare sector al Bucurestiului, mor 10-12 insi. Media variaza intre 65 si 70 de decedati pe zi, in functie de anotimp. Moartea coseste sufletele bucurestenilor cu precadere iarna si vara. Mai bine de doua treimi din clientii doamnei cu coasa inchid ochii intr-unul din cele 59 de spitale, cate numara Capitala, din care doar vreo 50 au morga. Din acel moment, raposatii devin, la propriu, obiectul de activitate al cioclilor. Greu de crezut, dar, din momentul in care au trecut Styxul, se constituie intr-un capital numai bun de exploatat.

In UE legile sunt draconice cu cei care se ocupa cu afacerile mortuare. Magazinele care desfac marfurile specifice si care ofera servicii funerare sunt mai curate ca o farmacie si mai decente chiar decat o banca. Personalul e imbracat la cravata si costum. Geamurile pravaliei sunt fumurii, sa nu se vada inauntru, ca sicriele ar putea leza sensibilitatea celor vii. Rudele privegheaza mortul in spatii anume desemnate, iar raposatii sunt dusi la inmormantare cu masini funerare autorizate. La noi insa cadavrele sunt carate cu remorca sau pe portbagajul de pe capota Daciei. Dricarii te trag de maneca ori la spital, unde a dat necazul peste familia ta, ori la birourile de stare civila, unde scoti certificatul de deces. Cosciugele se vand direct pe strada, asta daca nu sunt livrate direct de autopsierii de la morga, iar mortii sunt jeliti cu bocitoare acasa, sa le stea in gat sarmalele vecinilor de bloc. Adevaratii antreprenori de pompe funebre sunt capusati de cioclii-pirat care lucreaza mana in mana cu autopsierii de la morga. "La necaz omu' e lovit cu leuca-n cap si incape pe mana piratilor de sicrie. E luat in primire de tutarii care-si fac veacu' prin morgile spitalelor sau, daca mortu' a decedat la domiciliu', de alti pirati de cosciuge", se jeluieste Toni Neagoe, zis Toni Cosciug, patronul celei de-a doua mari firme de pompe funebre din Bucuresti. "Mai sunt si asistentii de la 'Serviciul de Ambulanta Bucuresti>> care lucreaza pentru firmele care le dau spaga", il completeaza Mihael Bradu, asociatul lui nea Ion Stoica, al mai vechi si mai vestit dintre cioclii Bucurestilor. "Comisioanele, uneori, depasesc serviciile de pompe funebre", adauga catranit nea Ion Stoica, cosciugar cu o experienta de peste o jumatate de veac. Brusc, cei trei dricari se pun pe calcule. Concluzia e simpla. O inmormantare modesta, dar "all-inclusive", costa pana in zece milioane, daca ai un loc de veci. Include onorariul medicului, imbalsamare, transport si manipulare cu personal calificat. Aceasta in conditiile in care ajutorul de inmormantare este de 1.277 RON. Addendum: la speculantii de la morgile spitalelor costa dublu.

Impostorii coparseielor
In Bucuresti sunt in momentul de fata cinci-sase firme de pompe funebre la standarde europene, dintr-un total de vreo 90 care au in dreptul obiectului de activitate trecuta mentiunea: "Servicii de inhumare si incinerare corpuri umane si servicii conexe". Altfel, am numarat peste 300 de asa-zise firme care-ti vand sicrie din garaje, din morgile spitalelor, curtea bisericilor, la poarta cimitirelor, din florarii si din niste TV-uri casate din curtea IML-ului. Pentru fiecare raposat se bat zilnic, in medie, peste patru cosciugari. In jur de 20 de morti, decedati in spital, sunt preluati de IML pentru autopsierea constatatoare a cauzei decesului. Aici, familia incape pe mana salariatilor prosecturii: "N-aveti sicriu? N-aveti masina? Nu-i nimic, rezolvam noi!". Daca "ajutorul" dezinteresat e refuzat, incep sicanele si omu' isi ia mortul cu intarziere. Mai e si "japca". In cazul unui deces anuntat de familie, vin snapanii, iau decedatul, chiar daca nu e caz de medicina legala, si invita oamenii sa si-l ia a doua zi, promitandu-le ca le fac toate serviciile acolo. Omu' nu stie si se conformeaza platind mai mult decat face, primind in schimb o factura mai mult sau mai putin dubioasa. Situatii asemanatoare se regasesc la spitalele Colentina, Victor Babes si Fundeni. La Colentina functioneaza un magazin de sicrie chiar in incinta morgii. Mai demult, intr-un reportaj televizat, directorul de pe atunci al spitalului a declarat ca nu poate sa scape de cosciugar din cauza relatiilor pe care le are acesta. "Io din asta traiesc, nu-mi permit sa fac o 'nefacuta>> din punct de vedere fiscal fiindca imi pot afecta afacerea si siguranta familiei. Am doua puncte de lucru si 18 salariati, fapt care imi creeaza responsabilitati", zice ritos Mihael Bradu, viitorul mostenitor al celui mai varstnic dricar din Bucuresti. "si io am 14 angajati in doua dricarii si sunt in aceeasi situatie, de a fi prejudiciat de impostorii coparseielor", se simte nelaudat Toni Neagoe, fost campion national la ciclism. Cand s-a lasat de sport, la Dinamo fiind, l-au facut maior si l-au pus la filaj. Din dezgust, s-a lasat de meserie si s-a facut cosciugar.

"Nu mai sunt ingropaciunile de altadata"
Pe oriunde ai lua-o prin Bucuresti, e imposibil sa nu-ti intre in ochi vreun capac de cosciug. Pe Grivita, la cimitirul Sfanta Vineri, la Ghencea-Militar si civil, la Reinvierea din Tei, sicriele sunt scoase direct pe trotuar. Mai nou, s-a umplut Capitala de florarii care vand cosciuge expuse ca la showroom. si-au convertit afacerea. TVA nu platesc ca afacerea e "mica", sunt AF-uri, adica asociatii familiale. Achita doar un impozit modic de cateva milioane pe an. Sunt peste tot: pe Lizeanu, in Militari, Colentina s.a.m.d. Cioclii adevarati sunt disperati. Lasand la o parte lipsa oricarei decente a piratilor de cosciuge, isi simt amenintate afacerile. "Pana in '45", spune nea Ion Stoica, decanul de varsta al dricarilor Capitalei, "in Bucuresti erau cinci antreprenori de pompe funebre. Unu', Popescu, a fost nasi-meu. Pe vremea comunistilor erau maxim 20 de puncte de lucru ale IPS Cooperativa Ceremonia, transformata apoi in Prestarea. Acu' numai in sectorul 2 functioneaza 47 de firme de pompe funebre legale sau ilegale".
si nea Ion stie ce spune. A bagat in pamant de la oameni simpli pana la scriitori celebri sau demnitari comunisti. I-a dus la groapa pe Sadoveanu, Arghezi, Dumitru Tinu, Octavian Paler, Zaharia Stancu sau Ilie Verdet. Nici mai tanarul sau concurent Toni Cosciug nu e mai prejos. I-a dus pe ultimul drum pe Coposu, Ratiu, Dorin Teodorescu, Ion Voicu, Dem Radulescu si, mai nou, ultimul pe lista dintre VIP-uri, Ralu Filip. "Anu' asta am investit 140.000 de euro in masini mortuare. Un Cadillac s-un Chrysler. Mai am un Mercedes si un Jaguar cu un motor de 4,2 litri, dintr-o serie limitata de sase bucati, identic cu cel care a fost dusa la groapa Lady Di. Romanii insa prefera sa-si duca mortu' pe portbagaj sau cu masina de paine", spune cu ciuda Toni Cosciug, facandu-si cruce cu limba-n cerul gurii. "Din '90 incoace, in domeniul pompelor funebre ne-am tiganizat. Pana si pe Carol al II-lea l-a dus Armata la mormant cu camionu'... Pe Lupeasca insa au dus-o cu Mercedesul! Nu mai sunt ingropaciunile de altadata", concluzioneaza sec nea Ion Stoica.

Cioclii romani, discriminati si-n strainatate
Ca sa fie tacamul complet, cei doi mari ciocli bucuresteni se simt discriminati si-n strainatate, nu numai pe malul Dambovitei. "Cand era Oliviu Gherman ambasador la Paris i-am cerut un pasaport mortuar pentru un romanas d-al nostru ce murise-n Franta. Sa vezi ce zice, ca, ce, nu sunt firme de pompe funebre si la Paris?! 'N-am vrut sa-ti tulbur somnu'>>", i-am zis si am plecat. In loc sa ne promoveze pe noi, pune pile la francezi. Acum e tot la fel", povesteste Mihael Bradu. "Toti mortii diasporei din Roma au fost arvuniti de o firma italieneasca. Cand anunta familia de decesul unui cetatean roman in strainatate, consulul ar trebui sa recomande firme romanesti. Sunt de altfel si mai ieftine. Cu 3.000-3.500 de euro aduci mortu' acasa. Italienii iau peste 7-8.000", adauga Toni Neagoe.

>> Nu exista o lege a pompelor funebre

Ca sa-si promoveze interesele, au vrut sa se sindicalizeze. "N-a vrut nimeni sa plateasca o cotizatie pentru infiintarea unei asociatii", spun in cor cei doi dricari. La un moment dat, acum vreo sase-sapte ani, Toni Neagoe a vrut sa bage in Parlament o "Lege a pompelor funebre". I-a trecut repede cand a aflat cat ii cere un deputat peremist ca sa-i treaca legea. "O suta de mii de dolari mi-a cerut ticalosu'!", se revolta fostul dinamovist. In momentul de fata legislatia UE in domeniu nu s-a implementat in Romania. La noi mortii sunt pregatiti si dusi la ingropaciune ca in urma cu jumatate de veac. "Floarea plange langa mort. Se ofileste imediat...", filozofeaza cu gandul aiurea cosciugarul nea Ion Stoica.


Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.