Inel feroviar in jurul Bucurestiului

>> Transport regional de calatori
cu automotoare.
>> Solutia este inspirata din modelul
marilor capitale europene.
>> Proiectul ar putea fi realizat
prin parteneriat public-privat.


Centura feroviara a bucurestilor, in lungime de 81 km, ar putea fi reabilitata prin parteneriat public-privat, ea urmand sa preia traficul de calatori de la periferii, pentru descongestionarea circulatiei prin oras.
"Iau in calcul toate variantele, inclusiv inchirierea inelului feroviar catre o companie privata, care sa opereze trenuri de calatori", ne-a declarat ministrul Transporturilor, Ludovic Orban. Solutia este inspirata din modelul capitalelor europene, unde locuitorii se pot deplasa intre suburbii cu automotoare, fara a fi nevoiti sa suporte traficul din centrul orasului.

Evaluare a CFR SA
Ministrul a cerut companiei nationale de cai ferate CFR SA (responsabila cu infrastructura feroviara) realizarea unei evaluari a stadiului in care se afla atat linia de cale ferata, cat si garile, multe dintre acestea fiind dezafectate si intr-un stadiu avansat de degradare. De asemenea, inelul feroviar nu are o structura uniforma, pe unele portiuni fiind linie dubla electrificata, iar pe altele linie neelectrificata.
Potrivit lui Orban, trebuie rezolvate si problemele legate de bariere, multe treceri la nivel fiind deficitare la acest capitol. "In functie de toate aceste elemente, se va face o estimare a costurilor si se va trece la urmatoarea etapa, a obtinerii finantarii", a mai spus ministrul. Pentru aceasta, sunt mai multe solutii posibile, inclusiv obtinerea de credite de la institutii financiare internationale sau parteneriat public-privat.

Centura rutiera, largita
Ministerul Transporturilor intentioneaza sa inceapa si modernizarea centurii rutiere existente, pana cand va fi posibila inceperea lucrarilor la cel de-al doilea inel de ocolire a orasului.
In cel mai scurt timp vor fi organizate licitatiile pentru stabilirea constructorului ce va executa lucrarile de largire la patru benzi, fata de doua existente, a centurii pe trei tronsoane, in zona de nord. Acestea sunt DN7 Chitila - DN1A Buftea, in continuare pana la intersectia cu DN1 la Otopeni si ultimul tronson pana la intersectia cu DN2. Pentru toate aceste tronsoane, au fost deja facute exproprierile de terenuri, iar lucrarile pot incepe dupa selectarea constructorului.
O alta investitie pe care o va realiza Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) consta in constructia unui pod peste calea ferata la Otopeni, pentru a se elimina cozile de la bariera. Podul va fi construit in apropierea celui de pe DN1, in zona Odai, si va descongestiona traficul de pe centura in acea zona extrem de aglomerata.
De asemenea, se afla in stadiul de proiectare largirea soselei de centura intre Autostrada 1 Bucuresti-Pitesti si Chitila, la intersectia cu DN7. Tot in proiectare este si extinderea la patru benzi a centurii de sud a Bucurestilor.
Sute de mii de masini pe zi
Pe centura existenta a Bucurestilor circula in medie 134.282 de vehicule pe zi, majoritatea camioane. Nu lipsesc insa, dupa cum reiese chiar din datele oficiale ale CNADNR, nici vehiculele cu tractiune animala, carutele mai exact. Cele mai mari valori de trafic pe soseaua de centura, potrivit acelorasi date oficiale, se inregistreaza in zona Tunari (DJ 200B), Branesti (DN3) si in cea a autostrazii Bucuresti-Pitesti. Interesant este faptul ca traficul in zona Autostrazii Soarelui, spre Constanta, nu depaseste media inregistrata pe centura, din cauza faptului ca circulatia este sezoniera (pe perioada verii).
Pentru extinderea la patru benzi a caii de rulare pe cele trei tronsoane ale soselei de centura care vor fi scoase la licitatie intr-o prima faza s-a estimat initial un efort financiar de 69,89 milioane de euro, bani care au fost deja alocati prin intermediul unor hotarari de guvern. Ulterior, sumele au fost reactualizate, ajungandu-se la un necesar aproape dublu, de 128,79 milioane de euro. Cele trei tronsoane au o lungime de 20,35 km, din totalul de 72 km, cat are soseaua de centura.

---

Despre autor: