Piata Unirii din Focsani isi va pierde aerul stalinist

>> Piata in care in 1859 s-a jucat Hora Unirii va fi refacuta dupa un proiect la standarde occidentale.

>> Piata Unirii va deveni un spatiu cultural- educational pierzandu-si aerul stahanovist cu care a fost cadorisita la mijlocul anilor '70.

Principalul loc de promenada si de intalnire a focsanenilor este Piata Unirii, loc care arata la fel ca multe piete urbane din Romania inca din anul 1975. Forma actuala a Pietei Unirii i-a fost croita de catre arhitectii anilor '70 dupa modelul pietelor din fosta URSS. Acum municipalitatea orasului de pe Milcov a intocmit un proiect, declarat eligibil de catre Ministerul Integrarii, pentru modernizarea pietei unde s-a jucat in ianuarie 1859 Hora Unirii. Lucrarile de aducere a pietei la un nivel occidental de functionalitate vor costa peste 6 milioane de euro. Investitia urmeaza a fi finantata in proportie de 80% din fonduri PHARE, iar 20% din bugetul Primariei orasului. Termenul de derulare a investitiei va fi de 18 luni, iar in final, undeva la inceputul anului 2009, Piata Unirii si Gradina Publica din Focsani vor deveni spatiu de interes turistic, istoric si economic. Proiectul prevede refacerea pavimentului, consolidarea monumentelor istorice - Atheneul Popular "Mr. Gheorghe Pastia" si Biserica "Sf. Ioan Botezatorul" - marcarea in mod simbolic a vechiului hotar dintre Muntenia si Moldova prin amenajarea unei fantani si construirea unor spatii de interes cultural, comercial si turistic. De asemenea, proiectul mai prevede efectuarea unor lucrari de reabilitare a Atheneului Popular, reamenajarea cinematografului "Balada". De asemenea, vor fi demarate lucrari arheologice pentru scoaterea la lumina a vestigiilor bisericii "Sf. Ioan Botezatorul" - vechile chilii si vechea clopotnita. In zona va lua fiinta si un centru de mestesuguri, pentru pastrarea traditiei populare. Piata Unirii va deveni o adevarata agora, un spatiu cultural- educational cu monumente istorice puse cu adevarat in valoare pierzandu-si aerul stahanovist cu care a fost cadorisita la mijlocul anilor '70. "Vrem sa-i redam Pietei Unirii parfumul de epoca al vechiului targ al Focsanilor transpus in varianta moderna cu functionalitate de tip occidental. De aceea am hotarat sa trasam simbolic si vechea granita dintre cele doua principate romane cu includerea in acest ansamblu arhitectonica bornei de hotar de la 1859", ne-a declarat primarul Decebal Bacinschi.
Focsanii - parfum de epoca
Mult timp, Focsanii n-au reprezentat decat o ingramadire de case insalubre, care adunau cativa targoveti, de prin praful Baraganului, de etnii diverse - armeni, evrei - in dorinta lor de imbogatire rapida; lucrurile prindeau contur intr-un ev medieval cand la Focsani se ridicau numeroase imobile, ecleziastice, laice, dar fara o rigoare specifica stiintei intemeiate de un Vitruvius, ci alandala, asa dupa cum avea omul proprietatea sau puterea financiara reclamata de inaltarea unui edificiu. Depasindu-se etapa medievala si patrunzandu-se lent in modernitate, orasul a cunoscut o dezvoltare fireasca, specifica regiunii de campie influentata si de zona vini-viticola traditionala, arhicunoscuta. Renumite pentru targul Focsanilor sunt hrubele, beciurile si tunelurile de pe sub Milcov care faceau legatura dintre Moldova si Tara Romaneasca. Tunelurile au fost folosite pana la unirea celor doua principate de catre negustori in scop de contrabanda. si astazi se mai descopera aproape perfect conservat capatul cate unui tunel zidit cu caramida rosie.
In secolul al XIX-lea, de pilda, urbea avea o strada mare centrala - colbuita de praful vremii - ce traversa localitatea de la nord spre sud, avand insiruite de-o parte si de alta casele acelorasi negustori pricopsiti pe aceste meleaguri si veniti de aiurea. Printre acestia se aciuasera si cativa romani, nu prea multi, ca nu toti isi permiteau sa ridice case si sa intemeieze afaceri, asa cum o faceau strainii. Orasul cunoaste o dezvoltare si i se acorda o importanta reala dupa ce devine locul in care va functiona primul parlament modern al Romaniei, este vorba despre Comisia Centrala de la Focsani. Alaturi de aceasta se va institui in urbea de pe Milcov Inalta Curte de Justitie si Casatie, motiv pentru care se ridica si o cladire a Tribunalului - care mai exista si azi - cum nu aveau nici macar marile orase ale Moldovei din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Apar institutii de invatamant de prestigiu, ale caror denumiri amintesc si ele de actul unirii: Liceul - actualmente colegiu - Unirea si Liceul - idem - Al. I. Cuza. Se infiinteaza in centrul urbei un parc dendrologic, unde se planteaza arbori de esenta rara. Actualmente, parcul poarta numele lui N. Balcescu. Se propusese, in epoca, drept posibila capitala a Romaniei moderne sa devina urbea Focsanilor, iar Iasii sau Bucurestii sa fie scosi din calcule. De asemenea, a fost propusa, initial, drept locatie pentru ridicarea Pelesului, regiunea Muntilor Vrancei, dar si aceasta optiune a fost lasata la o parte din alte considerente. "Dupa marea mutilare arhitectural-istorica a Focsaniului petrecuta dupa anul 1977, cand bisericile au fost ascunse de dupa blocurile terne si gri, nu se poate spune ca municipiul de pe Milcov arata ca un oras bine structurat din punct de vedere arhitectonic. In ceea ce priveste amenajarea urbana, le-as sugera edililor sa ia exemplul altor orase de marime medie din Moldova, cum ar fi Onestiul, de exemplu. Prioritate pentru noi o constituie la aceasta data reabilitarea monumentelor istorice de prestigiu si punerea lor in valoare", ne-a declarat Puiu Usturoi, directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National Vrancea.

---

Despre autor: