Sase secole, papalitatea a mintit in numele Imparatului Constantin cel Mare

Luni, lumea crestina ii va praznui pe Sfintii Imparati Constantin si Elena. Pentru noi, romanii, sarbatoarea are o semnificatie aparte deoarece Imparatul Constantin a fost de origine daca. Prin Edictul de la Milan, din anul 313, el a acordat libertate crestinilor, iar mama sa, Elena, a descoperit in Tara Sfanta cele mai importante locuri referitoare la viata si faptele Mantuitorului. Pe o piatra de deasupra mormantului sfantului a fost descoperita o profetie a acestuia care, in mare parte, a fost adeverita de istorie. De numele acestui imparat este legat un celebru document, intitulat „Donatio Constantini“ - „Dania Imparatului Constantin cel Mare“, care timp de 600 de ani a servit drept argument al primatului papal asupra lumii crestine. Istoricul Nikolaus von Kues (1401-1464), celebru la vremea sa, a demonstrat ca, de fapt, acest document este un fals realizat pe la anul 760.

Luni, lumea crestina ii praznuieste pe Sfintii Mari Imparati Constantin si mama sa Elena, intocmai cu Apostolii. Imparatul Constantin este cinstit in Biser ica pentru faptul ca, in urma unui semn dumnezeiesc, in anul 313, in calitate de imparat al Romei, a dat un decret de incetare a prigonirii crestinilor, oficializand astfel religia acestora.

Ajuns imparat al Romei, asa dupa cum istoriseste episcopul Eusebiu, duhovnicul sau, Constantin este nevoit sa poarte un razboi cu Maxentiu. Plecand in intampinarea dusmanului sau, imparatul se ruga la Dumnezeu ca oastea sa sa castige. Si asa, deodata, in amiaza mare, a aparut stralucind pe cer o cruce luminoasa pe care scria cu slove alcatuite din stele „Prin acest semn vei invinge“. In noaptea care a urmat a vazut in vis pe Insusi Domnul Iisus Hristos apropiindu-se de el si indemnandu-l sa-si faca steag ostasesc cu semnul Sfintei Cruci pe el. Sub acest indemn si sub acest semn l-a biruit pe Maxentiu in batalia de la Milvius din anul 312. In anul urmator, a semnat „Edictul de la Milan“, dand libertate deplina crestinilor.

Mai tarziu a mutat capitala la Constantinopol, in Bizant. Plin de ravna crestina, a trimis-o pe mama sa, imparateasa Elena, la Ierusalim, unde a descoperit locurile sfinte mentionate in Evanghelii : Golgota, Sfantul Mormant, lemnul Sfintei Cruci pe care a fost rastignit Mantuitorul lumii, Bethleem, locul in care S-a nascut Iisus, Nazaret, unde a trait Sfanta Familie, locuri unde a ridicat importante biserici si sfinte locasuri crestine.

Marele imparat a fost de origine daca, iar faptele lui o confirma
Pentru noi, romanii, sarbatoarea are o semnificatie aparte, deoarece primul imparat crestin, Constantin, este de origine daca sau, mai sigur, dupa cum crede cercetatoarea Aurora Petan, de origine „moeso-daca“. Constantin s-a nascut in sudul Dunarii, la Naissus, in actuala Serbie. Asa cum spune dr. Aurora Petan, „in anul 325, in vremea consiliului de la Niceea, la Naissus este atestat un episcop care isi spune 'Dacus>>. Prezenta dacilor in sudul Dunari, atat inainte de cucerirea Daciei, cat si dupa aceea, este incontestabila. Desi nu stim in ce fel dacismul sau (al lui Constantin, n.n.) i-a influentat actiunile, stim sigur un lucru: el este cel care, la doar doua secole dupa cucerirea Daciei, spoliaza monumentele din splendidul for al lui Traian“. Cateva fapte ale acestui imparat vin sa argumenteze ipoteza ca acesta era constient de obarsia daca, pe care si-o asumase. Avem in vedere in primul rand spargerea in bucati a frizei din piatra, de 30 de metri, a lui Traian, a treia ca marime din antichitate. Apoi, stergerea figurii lui Traian din reprezentarile reliefurilor. Si, nu in ultimul rand, scoaterea a opt grandioase statui de daci, inalte de trei metri, care impodobeau forul lui Traian, si montarea lor pe impunatorul Arc al lui Constantin.

---

Despre autor: