Participare neasteptat de mica la vot in Spania: 6.667 de romani pana la ora locala 16

Un numar de 6.667 de romani votasera in Spania cu patru ore inainte de inchiderea urnelor, desi numarul celor care au drept de vot este 420.000, a declarat pentru NewsIn ambasadorul Romaniei in Spania Maria Ligor.

iii"La Madrid, in cele doua sectii de votare au votat 911, respectiv 807 persoane, in Alcala de Henares - 980, Alcazar de San Juan - 258, Barcelona - 646, Castellon de la Plana - 1.800, Calatayud - 435, Roquetas de Mar - 355, Sevilla - 85 si Valencia - 390iii", a detaliat ambasadorul Romaniei, precizand ca in 2004 s-au prezentat la vot 3.000 de persoane, cu diferenta ca in Spania au existat atunci doar doua sectii de vot, fata de cele 10 actuale.

Oficialul roman a spus ca nu au fost cozi la Madrid decat dimineata, cand s-au prezentat la vot mai multe persoane inca inainte de ora locala 8.00, ora deschiderii urnelor. Totusi, afluxul a fost mai redus pe parcursul diminetii, dar romanii au inceput sa vina din nou la vot spre dupa-amiaza."Votarea decurge rapid, avem in cele do ua sectii 15 cabine de votiii", a subliniat ambasadorul in Spania.

Au existat si o serie de persoane care nu au avut acte de identitate valide, iar acestora li s-au eliberat titluri de calatorie gratuite pentru aceasta zi.

Presedintele sectiei de vot din Valencia, Adrian Ligor, a declarat pentru NewsIn ca se astepta la o prezenta mai mare la urne, intrucat in zona Valenciei sunt in jur de 10.000 de romani.

La randul sau, Viorel Chisliciuc, presedintele biroului electoral din Sevilla, a spus ca sectia de vot a primit 12.000 de buletine, pentru ca s-a estimat ca vor veni atat romanii din regiune, cat si cei din Malaga. Insa cu patru ore inaintea inchiderii urnelor isi exercitasera dreptul de vot doar 85 de persoane.iii"S-a facut suficienta publicitate, s-au publicat anunturi in ziare, s-au pus afise cu sectia de vot, s-a anuntat la biserica romaneascaiii", si-a aratat Chisliciuc nedumerirea privind numarul redus de votanti.

Andrei Luca, presedintele sectiei de vot din Alcazar de San Juan, a declarat pentru NewsIn ca probabil distanta pana la sectia de vot, desi redusa, si faptul ca au lucrat sambata, i-a facut pe romani sa nu mearga la vot."In aceasta regiune sunt peste 10.000 de romani, dar sunt dispersati in sateiii", a precizat el.Pe de alta parte, Daniel Tecu, presedinte al ADERE - una dintre organizatiile romanilor din Spania si observator la sectiile de vot din Madrid - a declarat pentru NewsIn ca, la ora 17.30, ora Bucurestiului, in fata Ambasadei din Madrid romanii trebuiau sa astepte in jur de 50 de minute pentru a ajunge la urne. Tecu crede ca s-au produs o serie de confuzii printre romanii din Spania, care au fost informati ca se va vota la consulate si la ambasade."In Madrid, consulatul si ambasada au sedii diferite. Cei mai multi dintre ei au avut tangenta cu consulatul si stiau unde se afla acesta. Prin urmare au mers acolo sa voteze, cand de fapt ambele sectii din Madrid au fost organizate la Ambasada. Dar cei care au mers la consulat nu au gasit pe nimeni sa le explice unde trebuie sa meargaiii", a spus Tecu.

Mai mult, romanii s-au prezentrat cu actele de identitate, unii dintre ei intelegand prin asta permisul de rezidenta, un act spaniol in baza caruia nu se putea vota.

O alta problema au reprezentat-o adventistii, intr-un numar mare in comunitatea din Madrid, potrivit presedintelui ADERE, care nu au putut merge la vot, religia interzicandu-le aceasta. Tecu a reprosat autoritatilor romane ca nu au gasit o solutie in acest sens si ca nu au infiintat sectii de vot in sudul Spaniei, regiune in care sunt multi romani.

Cozile din fata sectiilor de vot i se par descurajante pentru romanii"care si-au dezvoltat o alta cultura si nu mai sunt dispusi sa stea la coadaiii". Iar ele vor fi din ce in ce mai mari, pe masura ce romanii merg la vot."Aici in Madrid sunt in jur de 300 de persoane la coadaiii", a spus Tecu, exprimandu-si temerea ca nu va fi timp suficient pentru toti cei care vor vrea sa isi exprime votul inainte de inchiderea urnelor.

(Agentia Newsin)

Romanii au un cuvant decisiv la municipalele spaniole
Imigrantii din Spania, in majoritate romani, pot ajuta in mod considerabil la inclinarea balantei alagerilor locale ce se vor desfasura in Spania la data de 27 mai. De la ultimele alegeri, cele din 2003, numarul de cetateni provenind din Uniunea Europeana, ci care au drept de vot la alegerile municipale s-a dublat. Daca inainte erau 153.405, acum sunt 318.571. In 2003, Uniunea Europeana numara numai 15 tari, iar astazi sunt deja 27, dupa aderarea in 2004 a zece noi tari di Est, iar la 1 ianuarie 2007, a Romaniei si Bulgariei. S-au adaugat astfel, 78.000 de noi alegatori. Dintre acestia 59.000 sunt romani.

In ciuda importantei scazute asupra votului electoral global, raportat la cele 35 de milioane de persoane, votul imigrantilor poate determina culoarea politica a unora dintre municipiile cu un procentaj mare de electori comunitari sau proaspat cetateni spanioli.

Partidele stiu asta, si se poate vedea pe listele unde candideaza sute de nume de romani, dar si de marocani sau latino-americani, care vor sa ocupe un loc in cele 8.111 de primarii din Spania. Sunt atat de multi, incat numaratoarea lor a pus probleme si gruparilor PSOE, PP si IU, care au dificultati in a-si numara imigrantii de pe liste.

Gica Craioveanu candideaza la alegerile locale din Spania
Printre numele candidatilor straini la alegerile locale din Spania, din 27 mai, se afla si cel al fostului fotbalist roman Gica Craioveanu, cel de-al doilea candidat pe listele PP in Getafe, Madrid.

Craioveanu s-a retras sezonul trecut din activitatea fotbalistica, dupa o cariera plina de succes la echipa spaniola Getafe. Gica pare sa vrea sa se dedice acum unei cariere de edil, candidand astfel, ca independent, pe listele PP, la pozitia a doua. “Noi, imigrantii, trebuie sa vorbim si sa ne implicam pentru a imbunati calitatea vietii tuturor” a spus Craioveanu.

El a venit in Spania in 1995 pentru a juca la echipa de fotbal Real Sociedad, a urmat o perioada la Villareal, iar dupa cum el insusi declara, Getafe a fost locul unde s-a simtit cel mai bine si mai integrat. “Intrarea mea pe lista locala a PP este o forma de a inapoia oamenilor tot ce mi-au daruit” a spus Craioveanu, care a adaugat ca are in vedere cateva idei si pentru imbunatatirea vietii sportive in zona.

Situatie imposibila la redactia romaneasca de radio din Seghedin
Redactia romaneasca a Radiodifuziunii Maghiare, cu sediul la Seghedin, a ajuns intr-o situatie imposibila. Redactia, care lucreaza pentru a informa ascultatorii romani din Ungaria deja de 27 de ani, din anul 1993 a realizat emisiuni de cate doua ore zilnic cu 5 redactori. Redactia romaneasca cere angajarea unui nou redactor si a colaboratorilor externisti, pentru a imbunatati calitatea emisiunilor romanesti, informeaza corespondentul Romanian Global News in Ungaria.

Desi incepand de la 1 februarie 2007 emisiunile romanesti pot fi ascultate pe unde medii, datorita caruia a crescut considerabil numarul ascultatorilor, de la 1 mai 2007 doar 2 redactori realizeaza emisiunile zilnice. Prin iesirea la pensie a redactorului sef Petru Cimpian, redactia romaneasca este alcatuita din Iulia Kaupert si Adam Bauer.

---

Despre autor: