Romanii vor decide azi daca mai vor sau nu ca Traian Basescu, presedintele suspendat de Parlament, sa conduca in continuare tara. Va prezentam in continuare un scurt istoric al pasilor care au dus la votul de azi. Pe 19 aprilie, Parlamentul l-a suspe
Romanii vor decide azi daca mai vor sau nu ca Traian Basescu, presedintele suspendat de Parlament, sa conduca in continuare tara. Va prezentam in continuare un scurt istoric al pasilor care au dus la votul de azi. Pe 19 aprilie, Parlamentul l-a suspendat pe Traian Basescu din functia de sef al statului, cu 322 de voturi pentru, 108 voturi impotriva si 10 abtineri. Senatul si Camera Deputatilor, reunite in sedinta comuna, au luat aceasta decizie dupa ce Curtea Constitutionala a dat un aviz consultativ negativ la propunerea de suspendare a presedintelui Romaniei. Functia de sef al statului a fost preluata interimar de al doilea om in stat, presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu. Urmatorul pas dupa votul Parlamentului a fost organizarea unei consultari populare pentru ca cetatenii romani sa-si exprime vointa cu privire la mentinerea in functie a lui Traian Basescu. Constitutia spune ca daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea presedintelui. Initial, Traian Basescu a anuntat ca va demisiona din functie daca Parlamentul il va suspenda si va declansa astfel alegeri prezidentiale anticipate. Insa, dupa votul din Parlament, presedintele suspendat a decis sa nu demisioneze si a anuntat ca va merge in fata poporului, la referendum. "Am luat decizia ca cea mai buna solutie pentru Romania in momentul de fata este participarea mea la referendum", a declarat Traian Basescu. Ideea suspendarii din functie a presedintelui Traian Basescu s-a conturat la inceputul acestui an, pe fondul scandalului biletelului de la Cotroceni si al acuzatiilor reciproce dintre premierul Calin Popescu-Tariceanu si seful statului. In acest context, liderul social-democratilor Mircea Geoana si fostul presedinte Ion Iliescu au denuntat grava criza politica si au anuntat public ca PSD declanseaza procedura de suspendare din functie a sefului statului, pe care il acuza de "repetate incalcari ale Constitutiei". Traian Basescu nu s-a declarat deranjat de demersul PSD si a explicat ca suspendarea din functie a presedintelui tarii, asa cum este prevazuta de Constitutie, este o procedura democratica. PSD a strans semnaturi de sustinere de la 182 de parlamentari. Partidul Conservator si Partidul Romania Mare s-au raliat demersului social-democratilor. In sedinta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor, pe 28 februarie, PSD a prezentat "capetele de acuzare" din documentul suspendarii. Social-democratii considera ca Basescu a incalcat grav Constitutia inca din prima zi a mandatului sau la Cotroceni. Parlamentul a decis sa se constituie o comisie de ancheta pentru faptele presedintelui. Sef al comisiei a fost numit senatorul Dan Voiculescu, liderul conservatorilor. Dupa o serie de audieri, pe 21 martie, comisia a dat publicitatii raportul care conchidea ca presedintele Traian Basescu a incalcat Constitutia si ca trebuie suspendat din functie. Raportul comisiei si documentul PSD au fost trimise la Curtea Constitutionala. Curtea Constitutionala a stabilit ca Traian Basescu nu a incalcat grav Legea fundamentala de asa maniera incat sa fie suspendat din functie. Deoarece in ceea ce priveste suspendarea din functie a presedintelui tarii Curtea Constitutionala are doar un rol consultativ, decizia finala a revenit Parlamentului, care s-a pronuntat pentru suspendarea lui Traian Basescu. Tot Parlamentul a decis ca referendumul national pentru demiterea presedintelui suspendat Traian Basescu sa aiba loc in ziua de sambata, 19 mai. In intervalul de 30 de zile dintre suspendarea lui Traian Basescu din functia de sef al statului si desfasurarea consultarii populare, legea referendumului a fost modificata si noua varianta a intrat in vigoare. Modificarea adusa actului normativ consta in aceea ca presedintele poate fi demis la referendum cu voturile majoritatii alegatorilor care se prezinta la urne. In varianta initiala a Legii referendumului nr. 3/2000 se prevedea ca demiterea sefului statului este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale. De asemenea, legea prevede ca un referendum este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale. Deputatii au modificat, pe 21 martie, pentru a treia oara in acest an legea referendumului, stabilind ca presedintele poate fi demis la o consultare populara cu majoritatea voturilor alegatorilor care se prezinta la urne. In favoarea acestei modificari a legii referendumului au votat deputatii PNL, PSD, PRM, UDMR si PC. Parlamentarii PD au atacat la Curtea Constitutionala modificarea legii, pe motiv ca nu respecta nici Constitutia si nici deciziile anterioare ale instantei constitutionale. Curtea Constitutionala a constatat, pe 3 mai, cu majoritate de voturi, ca legea pentru modificarea Legii referendumului este constitutionala. Decizia Curtii este definitiva si general obligatorie.
Despre autor: