Oltchim vrea sa devina un actor zonal major, iar contextul ii este favorabil avand in vedere dezvoltarea actuala si viitoare a tarilor din fostul bloc comunist si al Turciei coroborata cu lipsa sau insuficienta capacitatilor de productie pentru satis

Oltchim vrea sa devina un actor zonal major, iar contextul ii este favorabil avand in vedere dezvoltarea actuala si viitoare a tarilor din fostul bloc comunist si al Turciei coroborata cu lipsa sau insuficienta capacitatilor de productie pentru satisfacerea cererii in crestere de pe aceste piete, a declarat, intr-un interviu acordat ziarului nostru, Constantin Roibu, managerul companiei valcene. "Principala piata de desfacere pentru produsele Oltchim este piata externa, aceasta avand o pondere de 76% in vanzarile totale. Avand in vedere amplasarea geografica a societatii, principalele piete de desfacere ale Oltchim sunt Europa si Orientul Mijlociu (in principal Turcia), iar obiectivul principal al Oltchim vizeaza cresterea vanzarilor pe pietele limitrofe", a precizat Roibu.
Premisele unui asemenea deziderat sunt favorabile avand in vedere ca, deja, compania valceana reprezinta "cel mai mare producator de pe piata Europei Centrale si de Est in ceea ce priveste productia de soda caustica perle, un produs foarte cautat pe piata vest-europeana, precum si pentru productia de polioli polimerici, intermediari pentru poliuretani <>".
In strategia de a pastra clientii traditionali si de a atrage altii noi, principalul atu al Oltchim il reprezinta brand-ul deja binecunoscut la nivel european care, din spusele lui Roibu, "a creat un avantaj competitiv intangibil in implementarea strategiei de piata".

Cresterea pretului petrolului si al utilitatilor "tine" jos profitul

Incepand cu anul 2004, Oltchim a intrat pe profit dupa trei ani anteriori de pierdere. In 2006 s-a inregistrat un profit de circa 3 milioane euro la o cifra de afaceri de peste 500 milioane euro. Un profit relativ mic, insa explicabil prin prisma cresterii pretului principalei materii prime, care este petrolul, pe pietele internationale. Astfel, majorarea pretului barilului din 2006 a condus la cresterea pretului etilenei cu 17,6%, si a propilenei cu 25% fata de anul 2005 diminuand profitabilitatea companiei.
"In conditiile in care pe piata externa a produselor chimice, pe aceeasi perioada de comparatie, pretul de vanzare al produselor Oltchim fabricate din aceste materii prime au inregistrat cresteri mai mici, (pretul la PVC produs din etilena a crescut cu 11% iar pretul la polioli produs din propilena a crescut cu 11%), aceasta crestere a preturilor la materii prime a afectat direct profitul societatii.
In plus, pretul la energie a crescut in 2006 si pretul la soda caustica - principalul consumator de energie electrica - a scazut", explica Roibu. Cum ponderea cheltuielilor cu energia electrica in costurile de fabricatie este de aproximativ 25%, in continuare majorarea pretului barilului si al energiei electrice furnizate va afecta profitabilitatea companiei. Aceasta deoarece Oltchim nu va putea majora preturile de vanzare ale produselor comercializate la export - principala piata de desfacere - pentru a nu-si pierde avantajele de pret.
Potrivit oficialului Oltchim, diminuarea impactului scumpirilor mentionate se va realiza prin intermediul unui vast program de modernizare si retehnologizare care are ca scop cresterea capacitatilor de productie la instalatiile ale caror produse au asigurata desfacerea pe piata (PVC, polioli-polieteri) si diminuarea consumurilor specifice. Oltchim este al treilea consumator din Romania de energie electrica dupa Alro Slatina si Mittal Steel Galati.

Obiectivul Ramplast: lider de piata in Europa de Est

Pentru ca cele mai profitabile divizii ale Oltchim care nu dispun, insa, de personalitate juridica sunt Chimie si Materiale Constructii (Ramplast), majoritatea investitiilor sunt directionate catre acestea. Pentru ca potentialul pietei romanesti a materialelor de constructii este, inca, foarte ridicat, Oltchim vrea sa foloseasca prilejul de a deveni un actor important pe o piata unde majoritatea profilelor folosite sunt aduse din import si, mai mult, sa devina numarul unu si in regiune. Avantajul principal il reprezinta pretul mai scazut decat al concurentei datorat faptului ca materia prima provine chiar de la Oltchim. "In urmatorii 3 ani, pe baza ritmului sustinut al investitiilor, Ramplast isi propune sa detina 15 linii de extrudare, obiectivul principal din strategia de dezvoltare pe termen lung vizand pozitia de lider pe piata din Europa de Est", explica oficialul Oltchim. In acest an Ramplast urmareste majorarea cotei de piata prin extinderea retelei de distributie, crearea de noi ateliere de tamplarie, cat si atragerea de producatori de tamplarie care in prezent utilizeaza alte sisteme de profile. De asemenea se urmareste marirea capacitatii de productie si achizitionarea unui nou sistem de profile cu sase camere care va beneficia de "avantaje concurentiale net superioare fata de profilele similare de pe piata".

Fabrica de fitinguri va folosi PVC de la Oltchim

Compania valceana va construi pe Platforma Chimica Ramnicu Valcea cea mai mare fabrica din Romania de tevi din PVC si fitinguri din PVC, in parteneriat cu o firma italiana. Potrivit lui Roibu, discutiile sunt deja finalizate, firma italiana hotarandu-se deja sa investeasca alaturi de Oltchim in fabrica, iar in prezent se asteapta doar aprobarea AVAS pentru a se trece imediat la achizitionarea echipamentelor. Solutia aleasa este crearea unei societati mixte in care Oltchim sa detina un pachet de actiuni. Potrivit directorului companiei valcene, fabrica va folosi PVC-ul fabricat de Oltchim pentru a-l transforma in tevi si fitinguri. In opinia lui Roibu, fabrica este o necesitate pentru economia romaneasca avand in vedere ca 80% din fitingurile aflate pe piata provin din import. Aceasta investitie impreuna cu anuntata constructie a unei statii de electroliza cu membrana si a uneia de clorura de vinil va face ca cifra de afaceri sa ajunga la 800 milioane euro in 2010 de la 510 milioane euro in 2006.

Credit de 8,5 mil. euro pentru un incinerator de deseuri

Pentru a indeplini cerintele UE privind protectia factorilor de mediu, si reducerea emisiilor de compusi chimici organo-clorurati, Oltchim s-a angajat sa reduca pana la eliminare deseurile de aceasta natura. Prin urmare, spune Roibu, cele 8,5 milioane euro contractate recent de la Banca Transilvania vor completa cele 10 mil. lei obtinute de la Fondul de Mediu si vor fi folosite pentru achizitionarea unui incinerator de deseuri lichide si gazoase care va deservi Oltchim, si care va reduce la minimum cantitatile de deseuri generate de Oltchim. Incineratorul va fi cumparat de la firma VICHEM si va fi pus in functiune pana la cel tarziu 30 septembrie 2008.
Compania valceana mai are bugetati 140.000 lei pentru investitii in protectia mediului, bani care vor proveni in cea mai mare masura din fonduri proprii. "Investitiile vizeaza... reducerea posibilelor impacturi pe care activitatile companiei le-ar putea avea asupra mediului inconjurator", afirma directorul Oltchim. Potrivit acestuia, toate aceste investitii vor trebui finalizate pana la sfarsitul anului 2014, asa cum s-a convenit prin Autorizatia Integrata de Mediu.

Recrutarea angajatilor se face prin intermediul targurilor de job-uri

Modernizarea continua a mediului de afaceri autohton face ca firmele sa aiba in permanenta forta de munca tanara, dinamica si bine pregatita. Pentru ca recunoaste valoarea unor angajati competenti si bine informati Oltchim are programe permanente de training pentru angajati si colaboreaza cu liceele sau grupurile scolare locale dar si cu centrele universitare - societatea fiind reprezentata anual la targurile de forta de munca organizate de acestea, ne spune Constantin Roibu. Mai mult, Oltchim asigura anual conditii pentru efectuarea practicii in productie pentru 160 elevi si circa 300 studenti de la universitatile tehnice din: Timisoara, Bucuresti, Cluj si pentru realizarea proiectelor de diploma. De mai multi ani conducerea Oltchim "vaneaza" cei mai buni studenti de la facultatile de profil si le asigura burse de studii pe perioada ultimilor ani si conditii pentru realizarea practicii si proiectelor. Doar in 2005 s-au acordat 7 burse de studii (4 la Facultatea de Chimie Timisoara, una la Facultatea de Chimie Bucuresti si 2 la Facultatea de Electronica Cluj) si 5 burse postuniversitare in strainatate.

O istorie de 40 de ani

Oltchim este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din Romania, infiintata in anul 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Ramnicu Valcea. Lucrarile de investitii au inceput in luna iulie 1966, iar doi ani mai tarziu a fost pusa in functiune si prima instalatie - cea de Electroliza cu catod de mercur. In anul 1990, prin Hotararea de Guvern nr.1213/20 noiembrie, in baza Legii nr.15/1990, Combinatul Chimic Ramnicu Valcea a devenit societate comerciala pe actiuni, sub denumirea SC Oltchim SA. Actiunile Oltchim se tranzactioneaza la BVB ultimul pret de inchidere fiind de 0,3190 lei.

Oltchim, in atentia fondurilor de investitii

Oltchim este una dintre ultimele fabrici din Romania ramase de privatizat. Si pentru ca activitatea merge din ce in ce mai bine si compania incepe sa se impuna inclusiv la nivel zonal, au aparut si pretendentii. "Fondurile de investitii sunt interesate de cumpararea Oltchim", ne-a declarat Constantin Roibu. Potrivit acestuia, privatizarea va include doar Divizia Chimie (94% din totalul activitatii), si Divizia Materiale de Constructii (4% din activitate), si poate aduce in societate fonduri pentru dezvoltare, traductibile in generarea unui profit mai mare daca se va tine cont de interesele societatii. Pentru divizia agro-alimentara (Fabrica de Conserve Raureni, AVICOLA Babeni, FNC Babeni, SUINPROD Babeni) ce detine 2% din total activitate se poarta tratative avansate de vanzare cu mai multe societati de profil. Motivatia ne este oferita tot de managerul Oltchim: "Vrem sa ramanem doar la obiectul principal de activitate".


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.