Ludus amoris sau despre seductie, pe doua continente

„Nu e de ajuns sa cuceresti; trebuie sa inveti sa seduci".
Voltaire In 1843, la Copenhaga, aparea una dintre cartile cele mai importante ale secolului al XIX-lea, lucrarea Ori/ori a filosofului si teologului danez Siren Kierkegaard. Elaborate la scurta vreme dupa dureroasa si controversata despartire de Regine Olsen, cele doua parti ale volumului pivoteaza, respectiv, in jurul conceptelor de estetic si de etic. Ultimul fragment, extrem de consistent, al sectiunii prime se intituleaza (simplu, dar sugestiv) Jurnalul unui seducator si consemneaza, in detaliu, posibilitatile concrete de augmentare a placerii estetice (si senzoriale). Este vorba, mai precis, de un tip cu totul special de delectatio, avand in prim-plan ideea de cucerire a obiectivului vizat printr-un asalt repetat si sustinut. Subiectul este vechi de cand lumea (apare, de pilda, intr-o forma usor moralizatoare, si la Choderlos de Laclos, care-l pune pe irezistibilul Viconte de Valmont s-o seduca pe nefericita Madame de Tourvel): eroul, un anume Johannes, o intalneste pe frumoasa Cordelia, de care se simte atras si pe care planuieste minutios cum s-o cucereasca. Treptat, acesta ajunge sa-i cunoasca obiceiurile, ticurile, modul in care reactioneaza emotional, micile secrete, de la amanunte privitoare la istoria familiala la preferinte vestimentare. O data ce se simte suficient de blindat pentru a declansa atacul afectiv propriu-zis, Johannes nu ezita nici macar o clipa. Cordelia este absolut coplesita de petitorul care o convinge pe deplin atat de profunzimea sa intelectuala, cat si de potentialul sau erotic. Dupa logodna insa, de vreme ce obiectivul intregii simfonii a seductiei este atins, miza dispare cu desavarsire, astfel ca atitudinea lui Johannes fata de tanara se raceste vizibil. Intentia manifesta a eroului este sa provoace ruperea logodnei, la care, sfasiata, Cordelia consimte in cele din urma. Acest elaborat joc polifonic, cu tatonari, cu accelerari si cu derapaje prevazute ab initio, constituie insusi climaxul experientei placerii estetice. In final, eroul se simte liber sa inceapa un nou concert al cuceririi cu o alta posibila partenera. Desigur, tema in sine ar fi putut extrem de usor esua intr-o tratare artificial-superficiala, gen Spitalul amorului, cu oftaturi, cu lamentatii si cu greturi afectate. Ea se mentine insa proaspata si originala tocmai datorita analizei atente a psihicului unui artist, ca si gratie reflectiilor asupra artei seductiei ca materializare a stadiului estetic al vietii individuale. Forma narativa aleasa de Kierkegaard garanteaza ea insasi placere estetica lectorului, care descopera, printr-un act de contaminare sui generis, farmecul acaparant al seductiei cu stil. V-am narat toate acestea ca sa va fac martori privilegiati ai perspectivei unui agent al cuceririi. Pentru a va arata insa cat de mult a decazut metoda in ultimele doua secole, in cele ce urmeaza, in contrapunct, va voi face partasi la tribulatiile mult mai putin titrate ale unui pacient al seductiei. Va voi povesti doua intamplari exemplare de pe doua continente, al caror erou si victima le-am fost. Evident, iubita mea ar fi fost, poate, mult mai in masura sa va infatiseze nenumaratele tentative de seductie la care a fost supusa de-a lungul timpului. Dat fiind insa ca este femeie, aceste fapte sunt, mai mult sau mai putin, previzibile. Corelativ, v-ati astepta, din partea mea, sa va descriu cum am cucerit (sau, macar, cum am incercat sa cuceresc) tinere. N-am sa fac asta, ci o sa va spun cum am fost eu insumi agatat in doua ocazii memorabile. Fiindca acestea sunt acte spontane (nu deliberate, ca in cazul expus de Kierkegaard), credibilitatea lor in ochii dumneavoastra ar putea creste considerabil. Berlin, 2003, primavara. Particip la o lunga si, iertati-mi pleonasmul, plicticoasa conferinta organizata de Universitatea de Arta din Berlin si, post festum, ma gandesc sa ma relaxez cu un film bun. Intamplator, ruleaza inca bijuteria distopica a lui Danny Boyle, 28 Days Later, dar numai de la ora noua seara, la un mic cinematograf experimental de pe Oranienstrasse.

---

Despre autor: