Ocazii noi pentru teparii vechi

Trei din patru proiecte cu bani europeni au sanse sa fie fraudate. Semnalul de alarma a fost tras chiar de catre Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF) al Guvernului, care are in vizor verificarea cheltuirii fondurilor europene. Pana acum, cele mai mari tepe cu fonduri de la Uniunea Europeana au fost date, in ciuda unor eventuale convingeri contrare, de firme straine, cele cu capital grecesc detinand pozitia fruntasa in clasamentul rusinos al strainilor care au incercat sa pacaleasca vigilenta controlorilor DLAF. Se pare ca, in acest domeniu, romanii mai au de invatat de la companiile straine, impactul financiar al intentiei de fraudare din partea companiilor nerezidente fiind considerabil mai mare.
Infrastructura este, de departe, domeniul in care s-au deturnat cele mai mari sume. Si aceasta pentru ca aici valoarea proiectelor depaseste usor cateva milioane de euro.
Multe dintre dosarele instrumentate de DLAF au fost trimise la organele de ancheta penala. Numai anul trecut au fost trimise catre DNA 50 de dosare, dar tragerea la raspundere a vinovatilor se dovedeste extrem de dificila. Vestea buna este ca, dupa cum spun aceiasi "controlori", in general, recuperarile de fonduri fraudate sunt finalizate cu succes. Vestea proasta este ca recuperarile decurg mai bine mai ales in ceea ce priveste proiectele cu valori mai mici, de cateva zeci de mii de euro, in cazul celor de valori semnificative situatia nefiind prea roz. Cat priveste metodele de fraudare a fondurilor europene, acestea se diversifica in permanenta. Principalele tipuri de nereguli sunt folosirea de documente justificative false - in peste jumatate din cazuri -, schimbarea destinatiei fondurilor - un sfert din cazuri -, dar si nerespectarea normelor de achizitii publice si conflictul de interese.
Cele mai multe fraude au implicat proiecte finantate din fonduri Phare, dar un numar important de nereguli au fost descoperite la proiecte derulate de Autoritatea pentru Tineret. Cea mai mare frauda este legata de proiectul parcului industrial de la Hemeiusi - Bacau, in valoare totala de 7 milioane de euro.
Din pacate, din cele 50 de dosare pe care Departamentul antifrauda le-a trimis procurorilor anticoruptie, doar 17 au fost solutionate, durata cercetarii penale ramanand o problema. In urma controalelor, noua persoane au fost trimise in judecata, anul trecut fiind recuperate aproape 2 milioane de euro din banii europeni fraudati.
Cu toate ca fraudarea fondurilor europene, atunci cand este dovedita, se pedepseste chiar cu pana la 20 de ani de inchisoare, numarul cazurilor a crescut in fiecare an. Deocamdata, Romania este in coada clasamentului in topul european al fraudelor, iar Polonia si Cehia sunt in fruntea listei.
Insa greul de-abia acum incepe. Tara noastra va beneficia in urmatorii sase ani de fonduri europene nerambursabile de 32 miliarde euro. Adica de cateva ori mai mari decat cele de preaderare. Si, deci, noi ocazii pentru amatorii de tepe. Practic, fiecare domeniu de activitate va putea atrage finantari. Grosso modo, 8 miliarde euro vor ajunge la proiectele din agricultura prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, iar restul, divizati in parti aproximativ egale, vor fi destinati subventiilor in agricultura, transporturilor, dezvoltarii regionale, imbunatatirii calitatii mediului, cresterii competitivitatii economice si a dezvoltarii resurselor umane. De la deschiderea unei firme pentru angajarea de bone in mediul rural si pana la constructia de autostrazi, practic orice proiect va putea fi finantat prin banii de la Uniunea Europeana. Ca urmare, riscul de frauda va creste proportional sau chiar exponential, iar odata cu acesta si cel al pierderii unor sume semnificative alocate de UE.

---

Despre autor: