Statistica are dreptate

Intr-un stat liber si democratic, asa cum este si Romania, e normal sa existe o diversitate de opinii asupra unui fenomen sensibil cum este inflatia, deoarece exista diferente intre perceptia asupra evolutiei inflatiei si evolutia sa reala, observata. Acesta este si motivul pentru care unii isi pun intrebarea: Cine are dreptate? Aceasta intrebare o regasim nu numai in Romania, dar si in tarile europene si chiar la nivelul Comisiei Europene. Astfel, Comisia Europeana monitorizeaza lunar pe un esantion de 21.000 de consumatori europeni perceptia lor asupra evolutiei preturilor de consum. Monitorizarea se realizeaza pe baza unui chestionar prin care respondentul trebuie sa raspunda daca inflatia in ultimele 12 luni:
a) a crescut mult
b) a crescut moderat
c) a crescut usor
d) a ramas constanta
e) a scazut
f) nu stiu
Daca un respondent alege o anumita varianta din cele prezentate, aceasta nu inseamna decat perceptia lui asupra inflatiei in ultimele 12 luni. In Romania a aparut o astfel de problema in urma difuzarii Comunicatului de presa al INS, referitor la Indicele Preturilor de Consum pentru luna martie 2007, dat publicitatii la 11 aprilie a.c. Unii analisti si-au pus intrebari de genul: Cine are dreptate? Care este impactul cresterii preturilor anumitor produse asupra evolutiei pe total a Indicelui Pretului de Consum (IPC)? si altele.
Daca perceptia evolutiei inflatiei apartine fiecarei persoane care resimte efecte ale cresterii/scaderii preturilor la produsele pe care le cumpara pentru consumul propriu si, in consecinta, extinde mental aceasta impresie asupra inflatiei pe ansamblu, numai statisticianul este calificat sa masoare prin calcul evolutia reala, observata, a inflatiei in orice tara. Aceasta deoarece statisticianul este singurul care dispune, pe de o parte, de intregul instrumentar metodologic necesar si, pe de alta parte, de resursele umane, materiale si financiare si de mecanismul de colectare, prelucrare si agregare a datelor primare si de diseminare a rezultatelor.
In conformitate cu sursa de date din Ancheta Bugetelor de Familie - ABF (unde respondentul este capul gospodariei), a reiesit, de exemplu, ca la determinarea indicelui pentru luna martie a.c. fata de luna anterioara, transportul pe calea ferata reprezinta numai 0,17% din totalul cheltuielilor banesti ale populatiei in anul 2005.
Datorita ponderii mici in totalul cheltuielilor populatiei, cresterea preturilor cu 9,3% la transportul pe calea ferata, o crestere relativ mare in luna martie 2007 fata de luna precedenta, nu a avut un impact semnificativ asupra nivelului inflatiei totale. Din contra, impactul a fost diminuat de scaderea cu 0,6% la serviciile de telefonie (reunite in aceeasi categorie de cheltuieli) si care reprezinta 5,5% din totalul cheltuielilor banesti ale populatiei.
Mai mult, pentru a veni in ajutorul analistilor si al tuturor celorlate categorii de utilizatori de date, interesati de evolutia IPC in Romania, INS a calculat si a publicat, incepand cu ianuarie 2006, un set de sub-indici care sa reflecte influenta preturilor produselor reglementate si a celor cu o volatilitate mai mare asupra evolutiei pe total a IPC.
De exemplu, taxa pe viciu este, neindoielnic, unul dintre principalii factori ai cresterii preturilor produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice. Conform calculelor INS, in martie 2007, comparativ cu luna martie 2006, preturile la tutun si la produsele din tutun au inregistrat o crestere de 29,3 %, iar la bauturile alcoolice (tuica, rachiuri si alte bauturi alcoolice) de 10,1%. IPC-ul calculat fara influenta produselor din tutun si a bauturilor alcoolice a atins nivelul de 102,47%, care se situeaza cu 1,19 puncte procentuale sub indicele general de 103,66%. Este lesne de observat ca efectul cresterii preturilor produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice, inclusiv ca urmare a aplicarii accizelor, este foarte important, revenindu-i aproape o treime din cresterea pe ansamblu, mai exact 32,5%.
In acelasi context, influenta produselor ale caror preturi sunt reglementate a fost, de asemenea, importanta. Acest lucru rezulta din faptul ca un alt indice calculat si publicat de INS, din care s-au exclus produsele ale caror preturi sunt reglementate, atesta un nivel de 102,49%, mai mic de aceasta data, cu alte 1,17 puncte procentuale fata de indicele general, reprezentand si in acest caz aproape o treime din cresterea totala, mai exact 32,0%. Prin urmare, cresterea de preturi insumata pentru produsele din tutun si bauturile alcoolice si produsele reglementate acopera cu putin sub doua treimi din totalul cresterii pe ansamblu al tuturor produselor luate in considerare la determinarea indicelui general al preturilor de consum. Din cele de mai sus rezulta fara putinta de tagada ca statistica se bazeaza pe observari si surse de date verificate si validate in mai multe centre de colectare, fiind excluse prin definitie si rigurozitate orice asertiuni care sa implice opinia individuala. De aceea, in cazul in care, sa zicem, o persoana marcata de indoiala si scepticism este inclinata sa conteste IPC-ul, deoarece stie si resimte cresterea pretului la un anumit produs, de exemplu, al benzinei, pentru a fi credibila, acea persoana ar trebui sa cunoasca o seama intreaga de notiuni metodologice, complexe, dar si sa fie in masura sa precizeze la ce data si in care judet sau loc s-a inregistrat majorarea pretului la benzina. In plus, scepticul nostru trebuie sa stie faptul, pe care il aducem la cunostinta pe aceasta cale, ca in conformitate cu standardul minim de esantionare stabilit in cadrul articolului 8 din Regulamentul Consiliului no.1749/96, referitor la IAPC, esantionul de bunuri si servicii trebuie sa fie suficient de detaliat, in asa fel incat sa reprezinte diversitatea existenta la nivel de produs. Astfel, pentru a defini cat mai exact diversitatea sortimentala existenta la produsul benzina, INS are in colectare mai multe tipuri de benzina stabilite in functie de cifra octanica (95, 98 etc). Prin urmare, il invitam pe scepticul nostru sa ne precizeze la care tip de benzina s-a inregistrat cresterea de pret pe care a avut-o in vedere si pe care a avansat-o.
Nu trebuie omis faptul ca la grupa "Combustibili", unde a fost inregistrata o crestere in luna martie de 0,01%, comparativ cu luna precedenta, mai sunt incluse si alte produse in afara benzinei, si anume: motorina si uleiuri auto-moto (+0,3%), gaz lichefiat (-3,5%), carbune (pretul a ramas constant), lemne de foc (-0,1%). Ponderile la nivel de produs in cadrul grupei "Combustibili" sunt urmatoarele: lemne de foc - 2,21%, carbune - 0,05%, benzina - 3,47%, motorina si uleiuri auto-moto - 0,44%, gaz lichefiat - 1,20%.
Concluzia este ca elementele prezentate releva clar de ce pentru scepticul nostru ipotetic apare diferenta intre perceptia evolutiei inflatiei si evolutia reala determinata de INS.
Fara a putea fi acuzati ca pledam pro domo, speram sa fi reusit sa demonstram ca nimeni si nimic nu ne poate determina sa tratam altfel calculul inflatiei, ca si al celorlalti indicatori statistici, decat cu probitate profesionala si rigoare stiintifica data, implicit, de alinierea metodologiei nationale la standarde internationale. O asemenea asertiune, care are acoperire deplina in mijloacele si modalitatile extrem de complexe ce stau in spatele demersului statistic promovat de INS, ne indreptateste, credem, sa afirmam ca statistica are dreptate cand determina multitudinea indicatorilor statistici ce intra in sfera ei de activitate ca producator de date.
Aceasta, fireste, nu exclude deschiderea ei fata de receptarea si luarea in considerare a oricaror eventuale critici, observatii sau comentarii ale utilizatorilor de informatii statistice.

---

Despre autor: