Vecinii au fost surprinsi sa vada, saptamana trecuta, cum trei politisti au batut insistent la usa casei in care locuia de multi ani Maria Estela Martines, o batranica simpatica, care pana atunci trecuse aproape neobservata in cartierul cu vile lu
Vecinii au fost surprinsi sa vada, saptamana trecuta, cum trei politisti au batut insistent la usa casei in care locuia de multi ani Maria Estela Martines, o batranica simpatica, care pana atunci trecuse aproape neobservata in cartierul cu vile luxoase de la periferia Madridului. Aproape nimeni nu stia ca vecina lor este celebra Isabel Peron, vaduva dictatorului Juan Peron, si, dupa moartea acestuia, ea insasi presedinta a Argentinei vreme de doi ani. Dupa ce i-au intors casa pe dos si au discutat cu ea vreo patru ore, politistii au informat-o ca este arestata la domiciliu si i-au confiscat pasaportul. Un tribunal din Buenos Aires ceruse extradarea sa, pentru a putea fi judecata pentru crime comise intre anii 1974 - 1976, perioada scurtului ei mandat prezidential.
Ramasa singura in casa uriasa, Maria Estela Martines - alias Isabelita, cum ii spuneau candva admiratorii - a inceput sa planga. Visase de multe ori sa se intoarca in Argentina, dar intampinata de multimi entuziaste, nu de procurori. Isi mai vizitase tara natala, la sfarsitul anilor '80, dupa reinstaurarea democratiei - suspendata in perioada 1976-1983 de dictatura militara a lui Jorge Rafael Videla. Fusese primita calduros de presedintele Carlos Menem si de sotia acestuia, Zulema Yoma. Isabelita nu crezuse niciodata ca are motive sa se teama ca trecutul ei se va razbuna. In primul rand ca, pana de curand, chiar si responsabilii implicati direct in sangerosul "razboi murdar" din anii '80, s-au bucurat de imunitate. Legea care ii proteja a fost, insa, anulata, in 2005, de Inalta Curte de Casatie a Argentinei. Isabelita Peron nu s-a speriat nici atunci. Ea nu fusese general si nici nu trimise pe nimeni la moarte. Se considera chiar prima victima a dictaturii militare, care o inlaturase de la putere. In realitate, insa, abuzurile - mergand pana la crima - incepusera inca din timpul mandatului ei. Judecatorul argentinian Norberto Oyarbide considera ca - promulgand trei decrete care facilitau terorismul de stat - Isabel Peron a deschis drumul ororilor care au urmat. Si trebuie sa plateasca. Fosta prima doamna se apara spunand ca, in realitate, ea nu a avut nici o putere. A fost doar un soi de papusa in mainile aspre ale generalilor, acoperind cu autoritatea presedintiei prigoana politica si crimele care au insangerat Argentina acelor ani. Tanarul Hector Pagati a disparut in perioada mandatului Isabelei Peron, familia nu s-a impacat sa-l stie disparut fara urme, si a chemat-o in judecata pe fosta presedinta a tarii.
Peron se indragosteste de o cantareata de cabaret
Cand generalul Juan Domingo Peron (nascut la 8 octombrie 1895), a cunoscut-o pe Maria Estela Martinez avea inscris in rabojul sentimental doua mari iubiri "legalizate" in fata preotului. Prima sotie a militarului, care inca nu avea gradele de general, s-a numit Aurelia Tizon, si casatoria se oficiase in 1929. 16 ani mai tarziu, in 1945, Peron a cunoscut-o pe Maria Eva Duarte, supranumita Evita. A fost o dragoste mare, dar boala necrutatoare a sotiei iubite i-a pus capat in 1952. Evita avea doar 33 de ani. Generalul Juan Peron si Evita au inscris pagini de neuitat in istoria Argentinei, adorati de milioanele de argentinieni, oamenii simpli sau intelectuali, bogati sau saraci, dar mai ales de acestia din urma. Politica peronista de abolire a saraciei, charisma si legendele au facut din Juan si Evita personaje aureolate. In 1955, economia Argentinei a intrat intr-o perioada neagra, preturile urcau nebuneste, inflatia era de nestapanit. Moartea Evitei l-a descumpanit enorm pe Juan Peron. Deprimat si neputincios, el a fost inlaturat de la putere printr-o lovitura de stat savarsita de o junta militara. Juan Domingo Peron a fost nevoit sa plece in exil, mai intai in Paraguay si ulterior in Venezuela si Panama. Aici, intr-un bar de noapte deocheat, a vazut-o si a ascultat-o cantand pe Maria Estela Martinez. Dragoste fulgeratoare, de la prima vedere. Isabelita, cum o alintau fanii, devine mai intai secretara fostului presedinte, apoi a treia sotie a generalului. Ea avea 25 de ani, el - 60! Dusmanii lui Peron vor spune ca Isabelita era o "copie grotesca a Evitei", dar nu era asa. Luna de miere au petrecut-o la Madrid, unde au ramas sa traiasca in urmatorii 17 ani. Sotii Isabel si Juan Domingo Peron si-au facut multi prieteni in protipendada spaniola, printre cei mai apropiati fiind membrii familiei generalisimului Franco, conducatorul autocrat al Spaniei.
Revenirea din exil
Din exilul spaniol, generalul Peron urmarea cu atentie situatia tulbure din tara natala. Vocea peronistilor incepea sa se faca auzita din ce in ce mai puternic in Argentina, si argentinienii erau convinsi ca numai fostul lor presedinte ar putea se redreseze situatia economica si politica dezastruoasa. Dupa alegerile din 1973, castigate de un amic al generalului Peron, fostul presedinte se decide sa se reintoarca in Argentina. Dupa 17 ani de exil, la 20 iunie 1973, Juan Domingo Peron si Isabelita, aterizeaza la Buenos Aires. Peste 3,5 milioane de admiratori l-au asteptat, la aeroport. Nu i-a fost greu lui Juan Domingo Peron sa devina, in octombrie 1973, pentru a treia oara, presedinte al Argentinei. Primul decret semnat de el va consfinti numirea Isabelitei in functia de vicepresedinte. Revolutia sociala pe care o initiase in anii primei sale cadente prezidentiale (1946-1952), cand femeile primisera dreptul la vot si milioanele de argentinieni simpli capatasera speranta ca prin munca cinstita vor putea accede la pozitii onorabile, nu a mai reusit s-o invie. Ideologia regimului cuplului Juan-Isabel Peron avea un composit eteroclit. Peron insusi obisnuia sa spuna: "De stanga? De dreapta? Eu conduc tara cu ambele mele maini". Numai ca de data aceasta, el nu o avea alaturi pe Evita, ci o femeie fara charisma, cu ambitii politice si posibilitati creatoare reduse. Isabelita era preocupata mai mult de moda, astrologie si barfe.
Scurta domnie a Isabelitei Peron
Dupa moartea lui Peron si preluarea functiei de presedinte al Argentinei de catre Isabelita, situatia s-a inrautatit si mai mult. Harababura politica a permis un grad inalt de violenta. Gherilele urbane actionau in forta favorizand aparitia triplului "AAA" (Argentina, Alianta Anti-comunism), o grupare de killeri responsabila de multe asasinate si violente impotriva activistilor de stanga si opozantilor regimului. AAA a manipulat-o pe Isabel Peron care a cazut din ce in ce mai mult sub influenta prezicatorilor si magilor. Aripa dreapta a peronismului a devenit forta conducatoare in Argentina, iar numarul celor disparuti si asasinati a crescut enorm. S-a inmultit si numarul dusmanilor Isabelitei, grevele si conflictele sociale s-au agravat.
In octombrie 1975, Isabelita, prost inspirata, a iesit in balconul Palatului prezidential si a amenintat multimea ca va deveni "femeia-bici" a Argentinei. De situatia anormala care domnea in tara s-a grabit sa beneficieze o junta militara in frunte cu generalul Rafael Videla, care in urma unei lovituri de stat a preluat puterea. La 24 martie 1976, militarii au patruns in Palatul prezidential si au arestat-o pe Isabelita. Ea a fost dusa departe de capitala tarii, intr-o ferma de cai, si izolata vreme de sapte luni. Anchetatori duri au cercetat-o in legatura cu marile cazuri de coruptie din Argentina. Ulterior a fost transportata la San Vicente, o mica localitate nu departe de Buenos Aires.
Trecutul se razbuna
Imediat dupa ce a fost eliberata, in 1981, Isabel Peron a parasit Argentina si si-a stabilit exilul la Madrid. Avea din ce sa traiasca, pensia de fosta presedinte al Argentinei, era mai mult decat generoasa. Ducea o viata linistita, departe de luminile reflectoarelor, urmarind de departe evenimentele ce se desfasurau la mii de kilometri distanta, in America latina. O data cu democratia care se impamantenea din nou la Buenos Aires, in 1983, presedintele Raul Alfonsin a decis judecarea juntei militare si cercetarea faradelegilor comise. A fost, insa, nevoit sa renunte la procese, fiindca Armata - inca primejdios de puternica - ameninta cu represalii violente.
Nu i-a fost dat Isabelitei sa-si traiasca in liniste zilele batranetii. In 1997, s-au formulat acuze grave la adresa fostei presedinte, care ar fi girat asasinatele, dar Isabelita a explicat ca ea ar fi fost victima juntei militare si avea mainile legate. "Am fost doar o figura simbolica, fara putere, in Argentina acelor ani" - le-a declarat Isabelita ziaristilor.
Isabel Peron, dansatoarea devenita Presedinte al Argentinei Comisia CONADEP, prezidata de cunoscutul scriitor Ernesto Sabato, a dat publicitatii raportul "Nunca Mas", care stabilea ca in anii presedintiei Isabelei Peron au "disparut 600 de cetateni argentinieni si au fost asasinati 500. Ulterior numarul celor ucisi a fost stabilit la 1500. Acum, la varsta de 76 de ani, ea asista neputincioasa la o noua actiune juridica a autoritatilor argentiniene impotriva ei: presedintele argentinean Nestor Kirschner - culmea, vechi activist al Partidului Peronist! - a permis Tribunalelor argentiniene sa judece plangerile familiilor argentiniene care continua sa-si caute disparutii si sa-si planga pe cei ucisi. Una dintre aceste familii vrea s-o vada in boxa Tribunalului pe fosta presedinte Isabel Peron, sperand sa poata astfel afla ceva despre soarta fiului lor, Hector Aldo Fagetti Gallego, disparut in februarie 1976.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.