Finalizarea privatizarii Romtelecom urma sa fie realizata prin listare de certificate globale de depozit (GDR) la Londra, operatiune derulata concomitent cu plasarea actiunilor operatorului de telefonie la Bursa de Valori Bucuresti. GDR reprezinta o
Finalizarea privatizarii Romtelecom urma sa fie realizata prin listare de certificate globale de depozit (GDR) la Londra, operatiune derulata concomitent cu plasarea actiunilor operatorului de telefonie la Bursa de Valori Bucuresti. GDR reprezinta o varianta atractiva pentru listarea companiilor pe marile piete de capital occidentale, responsabilitatea administrarii emisiunilor de titluri fiind incredintata unei banci de investitii, care le preia initial in portofoliul propriu si a carei reputatie constituie un element de garantie pentru investitorii straini, transmite Mediafax.
Prin aceasta operatiune, un pachet din titlurile companiei este cedat unei banci custode, care le tine in garantie. Pe baza titlurilor respective, banca emite GDR si stabileste numarul de actiuni care sunt incluse intr-un GDR, aceste instrumente financiare urmand sa fie tranzactionate pe o piata internationala. Ulterior, investitorii pot preschimba GDR-urile in actiuni. In luna august, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a semnat cu Credit Suisse First Boston si IEBA Trust contractul de consultanta pentru vanzarea pe piata de capital a pachetului de actiuni detinut la Romtelecom.
Oferta Romtelecom pe piata romaneasca, lansata la sase zile dupa aprobarea prospectului ce contine si intervalul de pret, trebuia sa se deruleze pe o perioada de cinci zile, interval in care investitorii institutionali si cei de retail puteau sa plaseze ordine.
IEBA Trust urma sa centralizeze toate ordinele si sa le transmita catre Credit Suisse in vederea introducerii in registrul international de ordine. Alocarile ar fi fost facute atat catre investitorii de retail, cat si catre cei institutionali locali pentru a putea fi constituita o baza solida de actionari romani.
Credit Suisse ar fi propus Guvernului limite minime si maxime ale intervalului de pret. "Limita inferioara ar trebui fixata la nivelul maxim de interes pentru cea mai mare parte a investitorilor. Planul Credit Suisse este acela de a furniza un numar mare de ordine in registru la pretul cel mai scazut asteptat de catre investitori si astfel sa ofere pietei semnalul ca exista un interes major pentru oferta, inca de la inceput. Din acel moment, Credit Suisse va determina cresterea numarului de ordine ale investitorilor plasate la un pret cat mai aproape de limita superioara a intervalului", se mentioneaza in contract.
La finalul etapelor de marketing consultantul avea la dispozitie un registru de ordine completat cu ordine confirmate si, ulterior, ar fi prezentat Guvernului si Romtelecom informatii cu privire la nivelul interesului investitional, la diferite niveluri de pret, recomandand o valoare pentru pretul final al ofertei. Consultantii se angajau sa gaseasca cumparatori la un nivel de pret agreat, sau, in cazul unei nereusite, sa cumpere ei insisi, la data inchiderii, actiunile si certificatele puse in vanzare de stat. Credit Suisse a propus ca oferta publica initiala sa includa optiunea de supraalocare, ca o prima masura de stabilizare a pretului actiunilor, pentru a asigura o piata stabila si lichida. O astfel de optiune este caracteristica majoritatii ofertelor publice internationale de actiuni si reprezinta, in general, 15% din oferta de baza.
Astfel, consultantul avea posibilitatea sa cumpere de la stat cu pana la 15% mai multe actiuni, la pretul de oferta, pentru o perioada de maximum 30 de zile de la inchiderea ofertei. Dupa finalizarea ofertei, in interval de o luna, consultantul putea opta sa acopere proportia de 15%, fie prin cumpararea actiunilor de la Guvern, la pretul din oferta (exercitarea optiunii de supraalocare), fie prin achizitii post-listare daca pretul de tranzactionare al actiunilor se plaseaza sub nivelul din oferta, stabilizand astfel pretul actiunilor.
Statul roman detine, prin MCTI, un pachet de actiuni reprezentand 45,99% din capitalul social al operatorului de telefonie fixa, iar grupul elen de comunicatii OTE controleaza 54,01% din titluri.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.