Bran, marea escrocherie

Avocatii lui Dominic de Habsburg, mostenitorul legal, au triplat brusc pretul, pana la aberanta suma de 60 de milioane de euro. Cica au gasit si un cumparator: Consiliul Judetean Brasov. Consiliu care face astfel o concurenta cel putin stranie Ministerului Culturii, institutie prin care statul roman si-a asigurat dreptul de preemptiune la vinderea castelului. Ce inseamna aceasta preemptiune? Ca la doua oferte egale ca valoare, statul roman are prioritate. Contraoferta vehiculata de vanzator nu vine insa din partea vreunui mare lant hotelier sau a vreunui miliardar excentric, fie el strain sau autohton. Ea angajeaza tot banii contribuabilului roman.
Asistam, asadar, la un fel de licitatie trucata, in care rolul Consiliului Judetean Brasov este doar acela de a ridica artificial pretul. Este evident ca brasovenii nu ar avea cum sa plateasca, din fonduri locale, o asemenea suma. Din vizitarea Castelului Bran nu se incaseaza, anual, mai mult de 900.000 de euro. Chiar daca incasarile s-ar dubla, tot ar trebui sa treaca vreo 30 de ani pentru achitarea datoriei. Si asta fara sa punem la socoteala cheltuielile de intretinere. Care nu sunt deloc neglijabile. De fapt, sunt enorme. Acesta este si motivul pentru care astfel de proprietati nu sunt atractive nici pentru cei mai risipitori dintre magnati. Inevitabil, exista doar doua destine posibile pentru asemenea constructii: muzee sau hoteluri. Configuratia Castelului Bran exclude cea de-a doua posibilitate. Pur si simplu, nu ar fi rentabil. Asa ca, indiferent cine ii va fi proprietarul, semeata citadela medievala va continua sa primeasca vizitatori.
Membrii Consiliului Judetean Brasov nu au, deci, nici un motiv de panica. Nu va veni nimeni sa demonteze cetatea piatra cu piatra si sa o duca pe alte meleaguri. Nici nu ar avea voie sa faca asa ceva, domeniul fiind protejat de legile patrimoniului. Potrivit acestora, proprietarii nu au numai drepturi, ci si obligatii. Ma tem ca Dominic de Habsburg ar fi intr-o situatie destul de dificila daca statul roman nu s-ar grabi sa rascumpere Branul. Ma indoiesc ca averea personala i-ar permite sa plateasca facturile unei astfel de proprietati si sa-i asigure conservarea in conditii optime. El are, deci, interesul sa vanda, nu statul roman sa cumpere.
"Branul este cel mai puternic brand romanesc" - insista avocatii mostenitorului legal. Este adevarat. Dar brandul nu este proprietatea lui Dominic de Habsburg. Zidurile ii apartin, nu insa si istoria si legendele locului. Nu le poate vinde, fiindca nu sunt ale lui.
Membrii Consiliului Judetean Brasov, in frunte cu presedintele Aristotel Cancescu, par insa dispusi sa plateasca oricat pentru a redobandi o cetate de care, cu un secol in urma, orasul nu stia cum sa scape mai repede. Sigur, nu e greu sa fii generos pe buzunarul altora. Dupa ce s-a declarat de acord cu un contract aberant, Cancescu incearca sa-l paseze, gata "negociat", in carca statului roman. Iata cum vede el tranzactia: "Pentru noi, situatia cea mai fericita ar fi ca toata aceasta constructie financiara care a fost pusa la dispozitia noastra sa fie data Ministerului Culturii, iar acesta sa preia Castelul in proprietate si sa ni-l dea noua in administrare."
Sa plateasca tot saracul contribuabil, ca multi intermediari abia asteapta sa-si umfle conturile.

---

Despre autor: