Salvarea prin poezie (II)

Evident, trauma nu se lasa vindecata, ci doar tolerata; desi pansata poetic, ea supureaza si, probabil, va ramane un punct nevralgic dificil de calmat.
Usor, usor, durerea acuta se transforma intr-o nostalgie a ceea ce ar fi putut fi, semn ca moartea parintelui a fost asumata, asimilata existential de fiul neconsolat: "asta e, nici nu stiu daca eu am fost sunt? cu adevarat fiul tau./ pe barbatul de douasase de ani, puhavit in primele luni dupa insuratoare,/ nu l-ai cunoscut. nici eu n-am apucat sa cunosc barbatul care ai fi putut sa fii;/ si, de asemenea, nu-l cunosti pe barbatul mai tanar deja decat unii dintre prietenii mei,/ mai tanar cu fiecare an cu care eu ma fac mai batran si caruia-i spun in textele astea tata./ mi-ar fi placut ca noi toti astia sa fi baut o vodca impreuna". Poezia si-a indeplinit, totusi, efectul cathartic, facand pace cu demonii launtrici ai celui izbit prea brusc, nedrept de brusc, de brutalitatea vietii.
Partea a doua a volumului, studii de amor, reprezinta o solara contrapondere la primul esalon. Alegerea sinonimului vetust il poate plasa pe Radu Vancu, poet de o virtuozitate nestirbita, in descendenta unui Cartarescu, cu precizarea ca mai tanarul autor sibian nu supune chiar totul unui joc intertextual, parodic; nu ingineria primeaza aici, caci formele fixe anacronice ale poeziei nu sufera un tratament glacial, de discreditare ironica, ci pur si simplu sunt exersate cu perfecta naturalete. Daca in primul calup, thanatic, al cartii, versificatia savanata, austera, amintea in mod fatis de "poesiile" lui Mircea Ivanescu, de data aceasta melosul provine din substratul mult mai adanc al poeziei de dragoste. Camelia, muza unica, inegalabila a lui Radu Vancu (rari sunt poetii care isi dezvolta un atare misticism pentru consoarta) este cea sub semnul careia sta tot ce ii face poetului viata suportabila; e un soi de recompensa a destinului, oferita intru echilibru; intre eros si thanatic se deruleaza, de fapt, intreaga lupta cu viata a barbatului. Ca un adevarat menestrel, el compune armonii intruvabile in lirica de azi, demne de orice antologie a poeziei cu forma fixa.

---

Despre autor: