A cazut un alibi greu pentru valoarea tot mai rar confirmata a jucatorilor nostri in campionatele tari de pe batrinul continent. De la 1 ianuarie, romanii nu mai sint fotbalisti extracomunitari.

Sint destule vedetele tricolore care a
A cazut un alibi greu pentru valoarea tot mai rar confirmata a jucatorilor nostri in campionatele tari de pe batrinul continent. De la 1 ianuarie, romanii nu mai sint fotbalisti extracomunitari.

Sint destule vedetele tricolore care au facut figuratie prin cluburile puternice de-afara sau chiar pe la echipe clasate de regula mai jos de locul 10 prin campionatele puternice ale Europei. Scuza invocata nu era niciodata inadaptarea la mentalitatea profesionista a mediului sau izolarea din vestiare. Doamne-fereste de asa vorbe, care sa-l arate cu degetul pe cel in cauza! Mult mai usor era sa dai vina pe locul strimt de pe foaie in care era musai sa se inghesuie laolalta toti cei patru-cinci extracomunitari printre care ar fi trebuit sa fie si romanasii nostri! Fara retrospective dureroase, dar cu exceptia lui Dan Petrescu la Chelsea (care nu era industria de virf de astazi), Gica Popescu la Barcelona si Chivu (Ajax si Roma), ai nostri n-au avut cariere stralucitoare mai lungi de o jumatate de sezon in trupele de elita. Marele Hagi n-a reusit nici el sa se impuna decit acolo unde i s-a dat sceptrul, printre necredinciosi. La Real si la Barcelona n-a fost in masura sa emita pretentii la tron si erau dese situatiile cind Regele n-avea loc nici la marginea bancii. Cobra n-a muscat decit un tur la o Valencie care era la inceputul revirimentului sau de acum un deceniu, insa cel mai tulburator esec mi se pare cel al lui Ilie Dumitrescu, maci-nat repede de periferia unei Londre necrutatoare. Raducioiu a flirtat si el vreo doi ani cu Milano lui Berlus-coni, dar n-a avut mai multa vigoare decit pentru un transfer relaxat in Principatul Monaco si un sfirsit prematur de cariera. Repetatele esecuri au dus la devalorizarea alarmanta a pasaportului de fotbalist roman, chiar daca sumele oficiale fluturate prin presa la transferuri ascundeau ceva zerouri pe care Bodu isi tot imagineaza acum ca le adulmeca. Mutu a pus stampila cea mai accentuata pentru profilul jucatorului educat in sistemul cartezian determinat de axele Sandu si Dragomir. Talent cu carul si caracter cu pipeta! (Asta n-a fost cu intentie, chiar daca instrumentul se foloseste la trasul pe nas). De ce credeti oare ca sirbii sau polonezii (ca sa nu mai vorbim despre croati), care nu au deloc intreceri nationale mai puternice decit a noastra, sint cotati aproape dublu fata de jucatorii nostri? Dica, bunaoara, care este un fotbalist la o virsta si o experienta optime pentru un jucator estic, nu incape mai sus de pretentiile unei echipe ca Aston Villa si acolo e dorit pentru un salariu potential de vreo 700.000 de euro, cind media Premier League pentru 2006 a fost de aproximativ 925.000! Asta in timp ce suma de transfer despre care vorbeste Steaua este de doar 6 milioane. Acum piedica dreptului ciuntit la munca a pierit deopotriva pentru faiantari si soferi, precum si pentru impingatorii cu piciorul ai obiectului magic. Credeti ca-i vom vedea de acum mai degraba printre echipierii trupelor din primavara Champions League? Eu, unul, nu fac parte dintre optimisti!


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.