Fiecare cu Constitutia lui

Consiliul Superior al Magistraturii va avea, de maine, o noua conducere. Dupa ce actualul presedinte, judecatorul Iulian Galca, va prezenta raportul de activitate al institutiei pe care a condus-o un an, timp in care n-a facut obiectul niciunui scandal mediatic, se va trece la alegerea noului presedinte si a noului vicepresedinte.
In mod sigur, sedinta Consiliului va fi memorabila. De ce? Pentru ca formularea textului din Constitutie care reglementeaza alegerea presedintelui si vicepresedintelui CSM este, se pare, interpretabila.
Potrivit articolului 133 alineatul 3 din Constitutie, "Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit, dintre magistratii prevazuti la alineatul (2) litera a". Adica cei 14 magistrati alesi in Adunarile Generale ale magistratilor si validati de Senat. Cei 14 magistrati, alesi pentru sase ani, fara posibilitatea reinvestirii, trebuie sa faca parte din doua sectii diferite: 9 din cea de judecatori si 5 din cea de procurori. Repet. Magistrati alesi pentru sase ani, nu de drept (cum este ministrul Justitiei) sau numiti in functie. Alesi in Adunarile Generale ale magistratilor si validati de Senat!
Pe de alta parte, alegerea presedintelui si a vicepresedintelui este reglementata de articolul 24 alineatele 1 si 2 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata.
Potrivit acestora, "Consiliul Superior al Magistraturii este condus de presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi dintre judecatorii si procurorii prevazuti la art. 3 lit. a) (cei 14 amintiti si in Constitutie - n. red.), care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit. Presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt alesi de plen, in prezenta a cel putin 15 membri ai Consiliului, cu votul majoritatii membrilor acestuia".
Interpretarea, din perspectiva intentiei legiuitorului, in derularea unui program managerial ar putea fi urmatoarea: formularea textului constitutional si a legii organice presupune succesivitate in activitatea de reinnoire a mandatului de presedinte al Consiliului.
Or, reinnoire inseamna un lucru facut din nou, refacut, preschimbat, reluat, unul dupa altul fara intrerupere, ceea ce presupune ca nu se inlatura consecutivitatea... Adica alegerea unui membru al CSM in functia de presedinte, dupa o perioada de timp, nu este exclusa de dispozitiile Constitutiei si de legea organica.
In concluzie, cei 15 membri alesi care vor trebui sa decida, cu majoritate de voturi, asupra alegerii noului presedinte si a noului vicepresedinte vor trebui sa dezbata, mai intai, dispozitiile constitutionale. Si de-abia dupa sa treaca la alegeri, neexcluzand posibila candidatura a fostului presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Dan Lupascu, actualul presedinte al Curtii de Apel Bucuresti.
Si n-ar fi un lucru rau, daca luam in calcul faptul ca, pe tot parcursul mandatului sau, s-a "razboit" cu ministrul Justitiei pentru a-si mentine punctele de vedere benefice institutiei pe care o conducea.
Rau n-ar fi nici daca, peste un an, judecatorul Iulian Galca, membru ales al CSM din 2004, ar fi din nou presedinte. Mai ales ca printre realizarile sale se numara stabilirea criteriilor de evaluare a judecatorilor (pentru care Macovei i-a facut atat tam-tam lui Lupascu), dar si clarificarea cadrului necesar respectarii de catre autoritatile publice a principiului separatiei puterilor in stat.

---

Despre autor: