Cercetatorii americani au identificat o noua sursa de
celule susa in lichidul amniotic care inconjoara foetusul in
uterul mamei, pe baza careia
au reusit sa dezvolte diferite tipuri de tesuturi fara a
distruge embrionul, confo
Cercetatorii americani au identificat o noua sursa de
celule susa in lichidul amniotic care inconjoara foetusul in
uterul mamei, pe baza careia
au reusit sa dezvolte diferite tipuri de tesuturi fara a
distruge embrionul, conform
unui studiu publicat in
revista Nature Biotechnology.
"Speram ca aceste celule vor putea repara tesuturi si functiona in acelasi timp ca niste organe", a indicat Anthony Atala, director al Institutului de medicina regenerativa din cadrul universitatii americane Wake Forest, Carolina de Nord. Cercetatorii au reusit sa obtina, plecand de la celule susa amniotice, diverse tipuri de celule precum musculare, osoase, adipoase si nervoase. Conform acestora, lichidul amniotic contine aproximativ 1% din celulele susa ale embrionului, cu doua mari calitati: polivalenta si capacitatea considerabila de a se innoi. Testate pe cobai in laborator, celulele dezvoltate din lichid amniotic par promitatoare pentru medicina regenerativa, ca si celulele embrionare. Dupa experimentele preliminare realizate pe cobai, tesuturile obtinute din celule susa embrionare functioneaza ca un tesut normal. Cercetatorii au reusit chiar sa redea anumite functii neuronale in cazul unui cobai, ceea ce sugereaza ca aceste celule pot avea functii terapeutice. Tratamentele cu celule susa sunt promitatoare in tratarea unor boli grave, precum Alzheimer, Parkinson, diabet, si orice sursa de celule susa care nu implica distrugerea embrionului uman este considerata importanta. Celulele staminale din lichidul amniotic sunt usor de izolat, se multiplica rapid si sunt foarte puternice, afirma si ziarul italian La Stampa care comenteaza ca "se ascundeau in locul cel mai logic si prin urmare mai invizibil: in lichidul amniotic". Acum se pot preleva fara a se aduce prejudicii si anuland problemele etice grave care au suscitat polemici aprinse in plan mondial, de la presedintele Bush si pana la Suveranul Pontif precum si alte personalitati de pe cinci continente. Celulele staminale embrionare ies din infernul razboaielor religioase si se prezinta triumfatoare la intalnirea cu istoria medicinei: sunt usor de izolat, se multiplica rapid, sunt puternice (chiar "pluripotente'', asa cum spun oamenii de stiinta) si vor fi in masura sa vindece omenirea de cele mai grave boli, de la cancer la Alzheimer. "Da, este vorba de o revolutie'', a comentat cu entuziasm Carlo Alberto Redi, directorul stiintific al Fundatiei IRCCS San Matteo din Pavia. De ani de zile este unul dintre creierele italiene care urmaresc experimentele lui Anthony Atala si Paolo De Coppi, cercetatorii de la Wake Forest University, in statul North Carolina, autorii extraordinarei descoperiri care, aplicand o capodopera de cercetare biotehnologica, impune acum lumii un salt conceptual vertiginos. "Este in afara oricarei indoieli ca s-a depasit problema distrugerii embrionilor" - explica Redi pentru ziarul La Stampa. In acest fel se reunifica planeta. "Pana acum erau cercetatori care considerau legitim sa se distruga embrionii pentru a face sa progreseze cercetarea si altii care considerau ilegitim acest lucru, chiar daca comunitatea stiintifica a recunoscut dintotdeauna necesitatea folosirii celulelor staminale embrionare pentru a face cercetare. Odata cu lichidul amniotic se deschide un evantai enorm de oportunitati". In acest punct se deschid scenarii pasionante. Va fi suficient sa se faca prelevari din cele patru milioane de nasteri pe an care au loc in SUA: "Avand in vedere ca noi cunoastem tipurile imunologice ale speciei umane, din lichidul amniotic se va putea preleva o banca de linii staminale de 100.000 de esantioane. Vom dispune de celule pentru a combate numeroase maladii si a invinge cancerul''. Entuziasmul este sporit de faptul ca protagonistii descoperirii sunt un italian, "Paolo De Coppi, si un italo-american, Anthony Atala. In ceea ce priveste modul in care vor putea fi folosite aceste celule, cercetatorii le-au utilizat pentru a construi celule ale muschilor, oaselor, nervilor, ficatului, venelor si arterelor. "Credem ca sunt pluripotente precum cele embrionare, cu alte cuvinte in masura sa genereze orice tip de tesut. Daca acest lucru este adevarat, speranta noastra este ca ele sa devina o resursa de mare valoare atat pentru repararea tesuturilor afectate, cat si pentru crearea de noi organe'' a mai declarat Atala. In acest fel, folosind aceste celule se vor putea remedia "portiunile rupte'' ale corpului uman, dar se pot si reproduce pentru a le inlocui. Atala a atras insa atentia ca pentru a putea folosi aceasta descoperire in scopuri terapeutice va mai fi nevoie de cativa ani. (D.M.)
Vaticanul saluta descoperirea
Vaticanul a salutat, ieri, descoperirea unei noi surse de celule susa in lichidul amniotic, ce deschide cai "admisibile din punct de vedere etic" in cercetarile din acest domeniu, dar a condamnat din nou cercetarile asupra celulelor susa embrionare. Cardinalul Javier Lozano Barragan, presedintele Consiliului pontifical pentru Sanatate, si-a exprimat bucuria fata de acest "pas foarte important si admisibil din punct de vedere etic", aceasta descoperire "care nu constituie un atentat la viata". "Biserica nu se complace in obscurantism, este intotdeauna gata sa accepte adevaratele progrese ale stiintei, adica pe cele care nu ameninta si nu manipuleaza viata", a declarat cardinalul Barragan. "Este o descoperire extrem de importanta", este de parere reprezentantul Vaticanului. "Embrionul nu trebuie sa fie tratat ca simplu material pentru experimente si nici sa fie manipulat in cadrul unei inginerii genetice care nu respecta viata", a subliniat acesta. In schimb, "acceptam ingineria genetica din momentul in care aceasta respecta viata", a declarat cardinalul Barragan.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.