World Wide Fund (n.r. - WWF, una dintre cele mai puternice ONG-uri de protectia mediului din lume) si Germania s-au raliat la pozitia Romaniei impotriva construirii canalului Bastroe, prin Delta Dunarii, a declarat Lucia Varga, secretar de stat in Mi
World Wide Fund (n.r. - WWF, una dintre cele mai puternice ONG-uri de protectia mediului din lume) si Germania s-au raliat la pozitia Romaniei impotriva construirii canalului Bastroe, prin Delta Dunarii, a declarat Lucia Varga, secretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). Recent a avut loc la Viena cea de a lX-a intalnire Ordinara a Comisiei Internationale pentru protectia fluviului Dunarea (ICPDR). Romania, alaturi de Germania si WWF, a solicitat Ucrainei informatii cu privire la construirea canalului, dar si sa tina seama de concluziile si recomandarile comisiei mixte constituite in baza Conventiei Espoo. Aceasta comisie a decis ca lucrarile la canalul navigabil Bastroe au un puternic impact negativ asupra mediului, inclusiv in context transfrontaliera. "Rezolutia Comisiei pentru protectia Dunarii a fost clara: Ucraina sa nu lucreze la canal si sa ne trimita studiul de impact", a precizat Varga.
Atacul Romaniei
In ultima perioada, la toate cele trei intalniri cu reprezentantii Ucrainei, oficialii romani au atentionat tara vecina cu privire la canalul Bastroe. La intalnirea bilaterala Romania-Ucraina, din prima decada a lui decembrie, de la Kiev, Lucia Varga a solicitat partii ucrainene "sa confirme sau sa infirme informatiile cu privire la reinceperea lucrarilor la canal", a precizat Varga. Potrivit relatarilor din presa, ministrul ucrainean al Transporturilor a anuntat reinceperea lucrarilor de construire a canalului. La vremea respectiva, mai multi specialisti, romani si ucraineni, au precizat ca lucrarile de adancire a canalului, pentru a crea o cale de navigatie pentru vasele maritime, au "disparut", canalul colmatandu-se. La Kiev, Romania a mai solicitat si respectarea concluziilor si recomandarilor comisiei Espoo; informatii despre actiunile ce au legatura cu canalul; notificarea in cazul inceperii lucrarilor si sa fie antrenata in procesul de luare a deciziilor referitoare la construirea canalului. "Am solicitat si sa ne transmita studiul de impact al proiectului si sa sisteze orice lucrari la canal, pana la indeplinirea, de catre Ucraina, a tuturor obligatiilor asumate bilateral si international", a mai spus Varga.
Ucraina zice ca nu face nimic
Ucraina a precizat ca, la ora actuala, se fac lucrari numai in scopul asigurarii sigurantei navigatiei in zona maritima a canalului. Oficialii ucraineni au declarat ca se lucreaza la elaborarea unui "proiect de cercetare stiintifica, in scopul stabilirii masurilor care sa minimizeze un posibil impact negativ al canalului", aceasta fiind pozitia oficiala a Ucrainei.
Sulfina Barbu, prezenta la Kiev, la doua zile dupa intalnirea bilaterala, a mai facut o solicitare similara.
Dunarea in harta de risc
La Viena, reprezentantii tarilor dunarene au ajuns la un acord privind elaborarea unei harti privind riscul inundatiilor produse de fluviul Dunarea. Urmeaza detalierea proiectului si identificarea surselor de finantare. O astfel de harta este extrem de importanta pentru ca se identifica toate zonele si gradul de risc in cazul in care Dunarea ar inunda. "O astfel de harta permite evaluarea pagubelor in caz de inundatii si, in concluzie, permite luarea deciziilor privind investitiile in protectia la inundatii", a completat Lucia Varga.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.