Venerabilii liberali constatau cu destula amaraciune ca vechiul si noul joli jocker al presedintelui Traian Basescu, Stolo, are mai putini ani petrecuti ca liberal decat anii de inchisoare ai multora dintre cei cinci semnatari. Ca portstindardul rasc
Venerabilii liberali constatau cu destula amaraciune ca vechiul si noul joli jocker al presedintelui Traian Basescu, Stolo, are mai putini ani petrecuti ca liberal decat anii de inchisoare ai multora dintre cei cinci semnatari. Ca portstindardul rasculatilor din PNL, cu Mona Musca acum, care-i si intrece, a devenit premier cu girul unei mineriade care a dezonorat Romania si ca, in 1996, l-a sustinut, sub propria semnatura, pe Ion Iliescu. Adusa la zi, fisa politica a lui Stolojan, redactata de catre seniorii liberali, nu uita nici de felul in care candidatul PNL pentru prezidentiale s-a retras din campania electorala, nici de felul in care, dupa scena lacrimilor de crocodil arhicunoscuta, Stolo s-a ascuns la Cotroceni, refuzand orice contact cu partidul de care are atat de grija acum, devenind, in fapt, subalternul lui Traian Basescu si conducatorul unui grup de ale caror valori liberale se indoiesc cei care au platit pentru liberalism ani grei in inchisorile comuniste.
Theodor Stolojan s-a declarat dezamagit de faptul ca seniorii liberali nu au luat atitudine si in cazul "incalcarii flagrante" a libertatii de exprimare in partid sau al excluderilor "neliberale" din aceasta formatiune. La acuze precise si subiecte punctuale din viata sa politica, Theodor Stolojan a raspuns dupa ortodoxul "ce te intreb eu si ce imi raspunzi tu". Nici pomeneala in discursurile sale, din ce in ce mai mediatizate, de asumarea macar a unuia dintre pacatele sale politice, cele mai multe care desfid orice idee si viziune liberala. Nici un fel de cenusa turnata peste istoriile deloc liberale la care Theodor Stolojan a participat ca scenarist ori ca actor principal. Nici macar omenescul "am gresit" ori "regret".
Ce este, insa, de-a dreptul periculos pentru ce a mai ramas din animalul politic Theodor Stolojan e faptul ca acesta ia, pe zi ce trece, chipul si asemanarea lui Traian Basescu. Seful de la Cotroceni se considera "providential", subalternul, la fel. Basescu face si desface jocurile politice, Stolojan e si el gata de a transa partida liberala, calare pe caii negri si mascati de la Cotroceni. Nu de personajele providentiale trebuie sa ne fie teama, ci de vesnicia lor intr-un sistem politic din ce in ce mai autocrat si in care doar sangele proaspat pe coltii puterii mai atrage audienta. A distruge, cu buna-stiinta si rea-credinta, ultimul partid istoric activ in viata noastra politica e, oricum ar dori sa motiveze cei care sustin discordia liberala astazi, o piatra funerara pusa peste o lume in care ideile conteaza mai mult decat procentele, iar un partid liberal puternic, mai mult decat trecatorii sai lideri. Incurajat de slabiciunile nucleului dur din PNL, ce-l are in centru pe boierul liberal Tariceanu, partida "providentialului" Stolojan se va incheia la cosul cu murdarii ale istoriei din care, cu niciun pret, nu va putea evada ca liberal sadea ci, in cel mai fericit caz, ca un iepure al lui Traian Basescu.
Theodor Stolojan trebuie sa se trezeasca dintr-un cosmar in care este, cu voie de la politie, cum ar fi spus Caragiale, autor si personaj. Un cosmar in care, mai tot timpul, cineva ii bate din ecranul televizorului ca pentru a-i fixa cunostintele: "Sunt eu, Basescu!".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.