Red APPLE:Despre nihilism, politicieni, bani, putere si ceva consilieri

Nihilismul se instaureaza.
Treptat, treptat, Mona devine Dana si nu are nici cea mai mica apasare sa se prezinte ca atare, in mod patriotic, la orice televiziune care vrea s-o asculte. Ghise, dat afara fara nici o justificare este reprimit, constatandu-se ca este pe deplin legitim ca membru PNL. Adrian Nastase se cearta cu Vanghelie si isi pregateste minutios actiunile politice viitoare impreuna cu aceiasi purtatori de barbi care l-au facut din viitor presedinte al Romaniei, "inamicul public numarul 1", fara sa se gandeasca macar o clipa daca are sau nu vreo culpa, de orice natura. Sondaje de opinie umplu ecranele si paginile ziarelor, lipsite de o minima deontologie si, mai ales, de corectitudine metodologica. Deformand realitatea in functie de comanditar, institutia sondajului a devenit atat de necredibila, incat nu ar fi vreo surpriza sa vedem la alegeri vreun partid exotic cu 30%, fara ca marii sociologi sa fi inteles asta. Sebastian Bodu, seful Agentiei Nationale pentru Administrare Fiscala, vrea "s-o puna legal" intr-o campanie de comunicare pentru tineri. Nu intram in substratul psihanalitic al mesajului bodesc, dar alaturi de dl. Orasanu, Prisecariu, Ana Maria s.a.m.d., nu face decat sa intregeasca panoplia de copii iresponsabili ai actualei guvernari. O fi haios dl. Bodu, dar sa nu uite ca intre maidan si politica este si, mai ales, ar trebui sa fie o diferenta.
In piata Obor, un batran ii spune presedintelui PSD, venit in turneu de comunicare cu alegatorii, ca nu are un milion de lei pentru a-si plati factura de telefon. Dl. Geoana ii serveste doua-trei fraze despre impotenta actualilor guvernanti. Nerezolvand nimic, dl. Geoana se urca in Audi ultimul tip si pleaca. In aceeasi situatie, Gigi Becali ar scoate bani, ar rezolva pe loc problema omului. La fel ca tinerii constructori de poduri din perioada interbelica, Gigi rezolva problemele oamenilor. Pe cele punctuale, caci cele globale, in fapt, nu a reusit nimeni nici macar sa le formuleze, daramite sa le rezolve. Gigi devine pe loc cel mai credibil politician pentru batranul nevoias. Un fel de prim-ministru care dintr-o vorba rezolva tot. Griji, nevoi, necazuri(...), Gigi le rezolva.
Intr-o astfel de realitate televizuala, simbolica, ce sa inteleaga alegatorul roman care inca nu a plecat sa munceasca "afara"? Ca Liviu Turcu e un soi de apostol al dreptatii din secolul trect, trimis de conspiratia universala sa elimine putregaiul? De ce nu spune dl. Turcu, binevoitor pana la capat, motivele pentru care este important sa fie deconspirati securistii? De ce nu spune la ce tipuri de presiune si santaj nu au rezistat oamenii de pe lista lui pentru ca cineva le detinea dosarul? De ce nu spune pe cine au imbogatit toti politicienii listei sale?
Si astfel, Canada sau Spania par mai aproape pentru electorul carpatin, scarbit si neputincios in raport cu un grup de politicieni care semnalizeaza stanga si o iau la dreapta sau invers.
Alegatorul, persoana de pe strada, este singura absenta din discursul politicienilor si din proiectele lor. Lipsit de traditia revoltelor eficiente, cetateanul frumoasei noastre patrii nu mai crede in schimbare, in adevar, in dreptate. Nici macar in tepe.
Foarte interesant in perioada urmatoare va fi de vazut daca creativitatea romaneasca se va manifesta si in politica sau vom intra intr-o monotonie din care vor lipsi stralucirea si rasturnarile de situatie. Daca va aparea personajul politic capabil sa vorbeasca despre Romania intr-un asemenea mod incat sa ne poata face atenti. Pentru ca ceea ce se va intampla maine poate fi povestit cu usurinta acum.

---

Despre autor: