Jocurile si cacealmalele jucatorului Basescu

In campania din 2004, Basescu a promis ca - daca va castiga - va fi un "presedinte-jucator". A castigat. S-a tinut de cuvant. Insa oricat de originala pare formula, ea dovedeste iresponsabilitate. De ce? Un jucator joaca jocuri. La nivelul acela, te joci cu soarta tarii si a natiuniii. Nici nu mai conteaza daca pierzi sau castigi. Or, multe dintre jocurile lui Basescu nici nu mai sunt jocuri. Sunt cacealmale.
Intr-un interviu mai vechi, Basescu declara ca nu are decat doi prieteni, pe cetateanul "X", irelevant politic, si pe Stolojan. Faptul ca nu are decat doi prieteni, in timp ce alti zeci, daca nu chiar sute de concetateni, se credeau prieteni cu Basescu, poate sa fie semnul unui caracter imposibil sau al unei selectivitati iesite din comun. Nu trebuie sa-i judecam pe oameni in functie de prietenii pe care-i au, contrar perceptiei simtului comun, ci mai ales pentru ceea ce sunt in stare sa faca pentru prieteni. Or, de dragul lui Stolojan, Basescu este gata sa distruga ultimul partid istoric care mai conteaza pe scena politica romaneasca. De dragul lui Stolojan, Basescu nu l-a putut inghiti pe Calin Popescu Tariceanu, care nu ar fi ajuns nici presedinte de partid, nici prim-ministru daca Stolojan nu se retragea. Desi PNL nu este nici PSDR, nici PNTCD, adica nu poate fi distrus cu una, cu doua, partidul Bratienilor se gaseste acum intr-una dintre cele mai complicate situatii din perioada postdecembrista. Nimeni pe lumea asta nu stie ce se va intampla cu liberalii romani, pentru simplul motiv ca in jocul acesta Basescu joaca la cacealma.
Una dintre diferentele marcante dintre politicienii interbelici si cei postcomunisti este ca primii au creat institutii politice care le-au supravietuit, chiar daca ei au pierit in inchisorile comuniste, in vreme ce institutiile create de ultimii nu le vor supravietui acestora. PNL ar fi un partid puternic daca ar supravietui unei situatii in care fostii si actualii presedinti, Campeanu, Quintus, Stoica, Stolojan si Tariceanu ar disparea, iar formatiunea lor politica ar face istorie in continuare. Or, dupa cum declara chiar gastile liberale aflate acum in conflict, partidul nu inseamna ceva decat daca este condus de liderul cutare sau cutare. Cu alte cuvinte, nici PNL, dar nici alte partide nu sunt inca institutii puternice. La noi politica nu este institutionalizata, ci doar personalizata. Un partid in care miza este Tariceanu sau Stolojan, dar mai ales un partid in care nu incape decat Tariceanu sau Stolojan, nu este nici puternic, nici autentic.
Nici PD-ul nu ar fi mare lucru fara Basescu. PRM-ul fara Vadim ar disparea, PNG-ul fara Becali nu ar exista, PC fara Voiculescu nu are sens, in vreme ce PSD-ul fara Iliescu sau Nastase presedinte a devenit caricatura fostului partid hegemonic. Toate acestea se intampla pentru ca in loc sa se ocupe de "institutional building" sau "democracy building", politicienii de la noi se ocupa de jocuri, fac politica grupurilor de interese. Partidele de la noi nu sunt institutii, iar institutiile democratiei sunt disfunctionale, ca dovada nivelul extrem de scazut al increderii din partea populatiei. Exista o posibila explicatie pentru dezinteresul fata de institutionalizarea politicii autohtone: diletantismul.
Cum fiecare joaca ce stie mai bine, Basescu isi vede de jocurile si de cacealmalele lui. Ce nu stie actualul presedinte este ca jocul politic este mult mai complicat, iar regulile sunt facute si desfacute de jucatori din afara tarii. Ei devin nemilosi daca cineva incalca regulile sau joaca la cacealma acolo unde prin definitie ea este exclusa. In opinia unora, chiar si "lista lui Turcu" este o cacealma de-a lui Basescu. Chiar daca nu toti cei de pe respectiva lista (inclusiv Vosganian) nu au avut niciodata de-a face cu DIE sau CIE, faptul ca ies la iveala numele unor politicieni despre care noi stiam de mult ca au fost sau au devenit dupa 1989 ofiteri acoperiti arata ca nu mai exista garantii de protectie informativa nici in SIE, nici in SRI si nici intr-un alt serviciu secret. O parte dintre oamenii pe care Basescu s-a jurat sa ii distruga sunt inca ofiteri acoperiti. Conform regulilor de protectie informativa, precum si legilor existente, ei nu pot fi deconspirati. Dar daca se pune la cale o cacealma precum reinventarea lui Turcu, atunci ei pot fi deconspirati. Daca respectiva cacealma vine din partea unor servicii secrete de la est de Prut, miza este mai mare decat eliminarea adversarilor lui Basescu: se urmareste compromiterea SIE, mai ales a celor care au avut de-a face cu unitatea anti-KGB, UM0110. Daca Basescu ar fi un presedinte doar al romanilor, ar face ceva pentru a impiedica distrugerea tuturor partidelor istorice si a serviciilor secrete incomode.

---

Despre autor: