De cateva decenii, Ion Hobana si-a dobandit un binemeritat prestigiu de profund cunoscator si analist al literaturii de fictiune sau de anticipatie, denumita ulterior Science Fiction, SF. Amintim indeosebi excelentul sau volum de studii intitulat chiar Literatura de anticipatie, in care prezinta "autori, carti, idei".
Dispunand de un vast orizont informational si de o desavarsita competenta, Ion Hobana a inaugurat interesanta colectie "Maestrii anticipatiei clasice", la noua Editura Minerva, publicand Scurta discutie cu o mumie de Edgar Allan Poe, O drama in vazduh de Jules Verne, Ciuma stacojie de Jack London si altele.
Explorand aceasta zona insolita, Ion Hobana s-a orientat, cu deplina indreptatire, si spre spatiul romanesc, cu mijloacele unui veritabil istoric literar, realizand, printre altele, ampla si temeinica exegeza Jules Verne si romanii. Preocupat de a releva ca si in literatura romana, inca din perioada interbelica, din secolul al XX-lea, a existat o coordonata majora a creativitatii de acest gen, Ion Hobana a readus in circulatie mai intai romanul Baletul meconic de Cezar Petrescu. Recent, ne-a oferit un la fel de valoros roman, Orasele scufundate de Felix Aderca, insotit de o substantiala prefata. De aici aflam ca romanul a fost publicat prima data in 1931, ca foileton, in Realitatea ilustrata, atribuit unui imaginar autor strain Leone Palmantini. In volum aparte a aparut in 1936, intitulat Orasele inecate, semnat Felix Aderca. La reeditarea din 1966 i s-a stabilit un nou titlu, Orasele scufundate. Datorita, probabil, continutului sau insolit, romanul n-a intrat in atentia marilor critici literari ai epocii, cu exceptia lui G. Calinescu, care i-a consacrat o cronica in Adevarul literar si artistic, nr. 849, din 1937. Ulterior, in Istoria literaturii romane, G. Calinescu l-a comentat mai pe larg. Amintim si cronica lui Mihail Sebastian, aparuta in Reporter nr. 9, din 1937.