Dupa 800 de ani de istorie transilvana, in Ardeal traiesc tot mai putini etnici germani. Pentru memoria lor, regizorul Radu Gabrea pregateste un film, ecranizare a romanului „Cocosul decapitat".

Cartea pastorului de origine saseasca Eginald Schlattner descrie drama sasilor din Transilvania in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In viziunea autorului, acesta este un punct de cotitura pentru comunitatea saseasca, momentul in care a inceput declinul.

Sasii s-au stabilit in Brasov de vreo 800 de ani. Si-au adus cu ei legile, portul, folclorul, limba, religia, tipul de organizare obsteasca. Cultura si modelul de civilizatie saseasca au patruns in comunitatile romanesti. Astazi, doar citiva au mai ramas. Lipsa lor se simte. Sint sate intregi parasite. Infuzia masiva de civilizatie germanica a ridicat societatea romaneasca, propulsind-o in lumea moderna.

Nemtii nostri insa au avut multe de indurat in istorie. Comunismul i-a alungat sau i-a vindut. Plecarea in masa a sasilor a continuat si dupa 1989. Tara Birsei, o zona in care sasii au intemeiat comunitati din cele mai vechi timpuri, si-a pierdut nemtii. La 1910 locuiau in Romania 800.000 de germani, in 1956 - 384.708, in 1977 - 359.109, iar in 1992, comunitatea lor numara 111.301 persoane. In 2002 mai erau 59.764 de etnici germani (0,27% din totalul populatiei Romaniei), dintre care 4.418 in judetul Brasov, iar 1.049 in orasul care s-a numit odata Kronstadt. Cind au parasit tara, romanii le-au luat casele, dar nu si obiceiurile.

Brasov - „un atelier pentru toate lucrurile"

„Perioada in care colonistii germani au emigrat in Tara Birsei este greu de stabilit, din cauza lipsei de documente. Diploma Andreana din 1224 spune despre colonistii germani ca au fost chemati in Transilvania intre anii 1141 si 1162 de regele Geza al II-lea. In 1211, din ordinul regelui Andrei al

II-lea, au venit cavalerii teutoni sa colonizeze Tara Birsei. Au ramas aici timp de 14 ani, pina cind au fost alungati tot de regele Andrei al II-lea, pentru ca intentionau sa intemeieze un stat propriu", povesteste Ada Teutsch, bibliotecara la Forumul Democrat al Germanilor din Brasov.

Secolele XIV si XV sint o perioada de progres si de transformari pentru acesti locuitori ai Brasovului. Sasii se ocupau cu agricultura, mestesugurile si comertul. Brasovul a devenit, si datorita sasilor, cel mai mare centru urban al Transilvaniei, mai ales dupa formarea statelor feudale romanesti, cu care practica un comert intens. Mestesugarii de aici s-au organizat in bresle, Brasovul fiind „un atelier pentru toate lucrurile". De teama navalirilor turcesti se recurge la imprejmuirea orasului cu ziduri si cu turnuri de aparare. Multi scriitori afirma ca, in acea perioada, sasii locuiau intre zidurile cetatii, iar celelalte etnii, in afara cetatii. Romanii si grecii in Schei, iar maghiarii in Blumana.

Reformatorul Johannes Honterus

Viata economica infloritoare din Brasovul medieval a facut posibila dezvoltarea culturala, biserica avind un rol deosebit in organizarea invatamintului. „In secolul al XVI-lea, sasii au adoptat Reforma religioasa, reformatorul lor fiind marele umanist brasovean Johannes Honterus (1498-1549). El a reorganizat scoala din Brasov in primul gimnaziu umanist al tarii si a infiintat prima tipografie din tarile romane", mai spune Ada Teutsch.

Instaurarea regimului austro-ungar in 1867 a avut efecte devastatoare asupra sasilor. Subordonarea fata de puterea exclusiva a ungurilor i-a obligat pe sasi sa adopte o pozitie defensiva. In secolul al XIX-lea, sasii aveau o pondere importanta in industria usoara si alimentara a Brasovului. Ei au avut o retea de institutii de credit, „Casa generala de economii din Brasov" (1835) fiind prima banca de pe teritoriul tarii. La 8 ianuarie 1919, sasii si-au declarat aderarea la noul stat roman.

Exodul siberian

Perioada comunista este pentru sasi, inca de la inceput, un timp al marilor suferinte. In ianuarie 1945 a avut loc deportarea unei mari parti a populatiei germane in Uniunea Sovietica, pentru munca fortata. In martie 1945 s-a infaptuit reforma agrara. Fiind declarati colaboratori ai hitleristilor, proprietatile funciare ale sasilor au fost expropriate, inclusiv casele, cu tot inventarul lor, lipsind astfel populatia germana de baza ei seculara de existenta. In iunie 1948 a urmat nationalizarea industriei, prin care si industria saseasca a fost lichidata. Tot in anul 1948, prin reforma invatamintului, scolile germane au fost preluate de stat. In 1950 s-a infaptuit nationalizarea caselor, mai ales cele ale sasilor.

„Intregirea familiilor"

La un deceniu dupa razboi au inceput unele masuri reparatorii. In 1950, germanii din Romania au reprimit dreptul de vot, dar abia in 1956 si-au redobindit casele si gospodariile de la sate. „In urma unei intelegeri intre Guvernul roman si cel din RFG, in anii ’70, a inceput «exportul» masiv al etnicilor germani din Romania", isi aminteste Ada Teutsch. Pina in 1989, populatia germana a scazut la aproximativ 250.000 de persoane, insa exodul a atins apogeul in 1990-1991. Mesendorf, Beia, Viscri, Toarcla, Cata, Drauseni, Beia, Halchiu, Prejmer, Cristian sint doar citeva localitati aproape depopulate de sasi.

Comert cu sasi

In 1967, ministrul de Externe al Romaniei, Corneliu Manescu, a semnat la Bonn actele privind stabilirea de relatii diplomatice intre RSR si RFG. Partea romana a cerut ca RFG sa plateasca o taxa pentru fiecare cetatean de origine germana care primea viza de emigrare. Intre 1967 si 1989 se estimeaza ca au parasit Romania, prin aceasta forma de schimb, circa 200.000 de persoane. In octombrie 1985, saptaminalul german „Der Spiegel" a dezvaluit sumele de rascumparare. Acestea variau in functie de specializare si de nivelul de educatie, de la 4.000 de marci germane, pentru un copil, la 10.000, pentru un absolvent de facultate. Pentru fiecare pensionar se plateau 6.000 de marci.

Brasovului i-a ramas „Karpaten Rundschau"

Sasii care au plecat din Transilvania pastreaza legatura intre ei, in Germania.

Ei se intilnesc anual, intr-o anumita localitate germana, si petrec cu bere si mici, ca sa-si aduca aminte de vechea lor patrie. Chiar si cele mai mici comunitati organizeaza astfel de intruniri si au publicatii proprii. Sasii brasoveni se intilnesc, in prima zi din iunie, in orasul Pfaffenhofen, iar in Berlin se tipareste „Neue Kronstadter Zeitung".

La Augsburg se intilnesc sasii din Sercaia, iar la Brackenheim cei din Bod. In Gundelsheim se afla muzeul sasilor din Transilvania. Brasovul a ramas, totusi, cu publicatia in limba germana „Karpaten Rundschau".

Forumul germanilor

La sfirsitul anului 1989 s-a constituit organizatia etnica Forumul Democrat al Germanilor din judetul Brasov. Participa cu liste proprii la alegerile locale si parlamentare. Minoritatea germana se bucura in continuare de multa simpatie din partea populatiei majoritare si a celorlalte etnii. Este acceptat faptul ca sasii au jucat rol de tampon in zonele in care au existat divergente intre romani si maghiari.

In intreaga tara, FDGR are circa 53.000 de membri. Desi sasii nu reprezinta mai mult de 0,6% din populatia Brasovului, la ultimele alegeri locale, Forumul German a primit 2% dintre voturi.

Toponimie saseasca

* Siebenburgen (7 cetati) - Transilvania

* Kronstadt (Orasul Coroanei) - Brasov

* Zeiden - Codlea

* Fogarasch - Fagaras

* Siebendörfer - Sacele

* Weidenbach - Ghimbav

* Rosenau - Risnov

* Reps - Rupea