In timp ce atentia lumii este focalizata pe Irak, Coreea de Nord si pe o posbila confruntare cu Iranul pe tema armelor nucleare, Kosovo a fost pierdut de pe ecranul radarului. Aceasta neatentie nu va dura insa prea mult, o decizie in privinta soartei
In timp ce atentia lumii este focalizata pe Irak, Coreea de Nord si pe o posbila confruntare cu Iranul pe tema armelor nucleare, Kosovo a fost pierdut de pe ecranul radarului. Aceasta neatentie nu va dura insa prea mult, o decizie in privinta soartei provinciei urmand sa fie luata.
Statele Unite si prietenii sai europeni si-au anuntat, in repetate randuri, intentia de a lua dificila decizie referitoare la o posibila separare a Kosovo de Serbia inainte de finalul acestui an. Aceasta decizie - cruciala pentru viitorul unei regiuni instabile - va reprezenta un test pentru determinarea si unitatea Occidentului.
Negocierile care au avut loc in acest an la Viena, conduse de Natiunile Unite, au aratat ca un acord intre Serbia si Kosovo pe marginea "statului final" al provinciei nu poate avea loc. Discutiile continua dar, dupa cum a indicat, intr-un mod diplomatic, negociatorul ONU si ex-presedintele finlandez Martti Ahtisaari, acestea se afla intr-un punct mort.
Nici un lider sarb nu va fi de acord cu independenta provinciei, intrucat nationalismul ramane forta politica dominanta in tara. De altfel, premierul Vojislav Kostunica, apostolul nationalismului sarb, a incercat in toate felurile sa submineze Guvernul interimar al Kosovo. Si s-a grabit sa tina un referendum national, in acesta luna, pe tema noii Constitutii, in absenta unor dezbateri parlamentare serioase sau a informarii corecte a publicului. Principalul scop al acestei noi Constitutii este preambulul textului care sustine ca provincia Kosovo ete parte inalienabila a Serbiei.
Etnicii albanezi din Kosovo au avertizat ca nu vor accepta nici un fel de legatura cu Serbia. Prin anii '90, ei au optat, la modul virtual, pentru un Kosovo in afara Serbiei, prin crearea unor institutii paralele. Exodurile in masa din 1999 si interventia ulterioara a NATO a pus capat conducerii Serbiei si a stabilit un cvasi stat sub administrare ONU. In urmatoarele luni, Grupul de Contact pentru Balcani - SUA, Marea Britanie, Franta, Germania, Italia si Rusia - va lua in calcul recomandarille lui Ahtisaari privind statutul final al Kosovo si, cel mai probabil, va propune o solutie Consiliului de Securitate, care ar trebui sa reprezinte decizia finala. In public, toti membrii Grupului de Contact au incercat sa lase deschisa problema statutului final al provinciei, dar, lasand de o parte formalitatile, Statele Unite si unii dintre aliatii sai au anuntat cele doua parti ca vor propune solutia independentei provinciei in acest an. Unii dintre membrii Consiliului de Securitate - in mod special Rusia si China - s-au opus sau si-au manifestat scepticismul referitor la un acord impus, si foarte putine guverne s-au pronuntat in favoarea unei divizari a unui alt teritoriu al unui stat. O aprobare a independentei provinciei de catre Consiliul de Securitate depinde insa in mare masura de evitarea ca Rusia sa isi exercite dreptul de veto, lucru care va necesita eforturi diplomatice considerabile.
Natura acordarii independentei Kosovo este, de asemenea, importanta. Un Kosovo independent trebuie sa fie unul in deplina securitate si care sa acorde protectie minoritatilor. Partea de nord a proviniciei, aflata acum sub controlul Belgradului, nu ar trebui sa fie divizata in intregime. In interesul reducerii aparitiei unor tensiuni cu Serbia, Consiliul de Securitate trebuie sa evite sa garanteze independenta in termeni atat de contorsionati incat noul stat sa nu poata function efectiv. Daca insa Consiliul de Securitate va esua in a lua o decizie pe marginea statutului final, se va produce o situatie foarte grava. Kosovo isi va decreta unilateral independenta, iar toate statele se vor intreba daca e bine sau nu sa recunoasca noul stat. Si daca se va intampla asa ceva, sarbii din nordul Kosovo vor anunge sa isi declare si ei independenta.
In fapt, Guvernul Serbiei se straduieste sa convinga Occidentul sa amane luarea unei decizii privind independenta pana la jumatatea lui 2007. De altfel, programarea referendumului constitutional pare a se inscrie in aceasta strategie de amanare a unei decizii. Unii spera ca o amanare va stimula violenta in Kosovo si va face Occidentul sa reconsidere ideea acordarii unei independente. Aceasta tactica ar putea functiona. Multe state europene sunt ingrijorate de implicatiile pe care le are ruperea teritoriului unui stat, precum si de impactul pe care il poate avea independenta Kosovo asupra democratiei din Serbia.
Occidentul trebuie sa ignore cantecul de sirena al Belgradului. Politicile Serbiei vor fi, in mod previzibil, haotice si instabile, iar politicienii sarbi vor incerca sa prezinte asta ca pe o scuza pentru a evita pierderea proviniciei Kosovo. Nu exista alta solutie realista pentru Kosovo decat independenta. Iar daca Serbia vrea sa se alature Occidentului, nu ar trebui sa se lase atrasa singura in capcana propriului trecut nationalist.
Morton Abramowitz, fost asistent al secretarului de stat american, este cercetator la The Century Foundation din Washington. James Lyon este consultant special pentru Balcani pentru Crisis Group cu sediul la Belgrad.
Copyright: Project Syndicate, 2006.
www.project-syndicate.org


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.