Data integrarii in Uniunea Europeana se apropie cu pasi repezi, iar tara noastra trebuie sa aiba o strategie realista, eficienta si moderna de aderare, astfel incat romanii sa beneficieze cat mai rapid de acest proces istoric. Pentru ca decalajele ec
Data integrarii in Uniunea Europeana se apropie cu pasi repezi, iar tara noastra trebuie sa aiba o strategie realista, eficienta si moderna de aderare, astfel incat romanii sa beneficieze cat mai rapid de acest proces istoric. Pentru ca decalajele economice fata de statele UE sa se diminueze intr-un timp cat mai scurt, avem nevoie de un mediu de afaceri european, corect si competitiv. Iar companiile trebuie sa se bazeze pe un mediu fiscal prietenos.
Viziunea Guvernului, din punct de vedere calitativ, in domeniul politicii fiscale este centrata pe asigurarea unui rol stimulativ si orientativ al impozitelor si taxelor, in scopul cresterii si dezvoltarii economice, al consolidarii fiscale si al dezvoltarii si intaririi clasei de mijloc, precum si al indeplinirii obligatiilor ce ne revin ca membru al Uniunii Europene.
Din punct de vedere cantitativ, sustenabilitatea politicilor publice poate fi data de o majorare corespunzatoare a veniturilor bugetare, atat in termeni reali, cat si ca pondere in produsul intern brut. Obiectivul asumat de Executiv este acela ca in perioada 2005-2010 sa fie asigurate venituri suplimentare cu 7-8% din PIB fata de nivelul anului 2004. Pentru bugetul anului 2007, nivelul veniturilor bugetare va creste la 35,2%, ceea ce inseamna o sporire cu 5% din PIB fata de veniturile bugetare ale anului 2004. In ce priveste sumele corespunzatoare, cresterea este spectaculoasa, de la 18,1 miliarde de euro la 38 de miliarde de euro.
Potrivit evaluarilor realizate de Ministerul Finantelor Publice, nivelul total al veniturilor, ca procent in PIB, va urca in anul 2010 la 37,7% din PIB. Ceea ce inseamna, la nivelul cheltuielilor, in 2010 fata de 2004, o diferenta de 9% din PIB. Avand in vedere faptul ca in perioada 2005-2010 cresterea medie prognozata a produsului intern brut va fi de peste 5,5%, aceasta inseamna ca in anul 2010, fata de anul 2004, la un produs intern brut estimat la circa 150 de miliarde de euro Romania va avea un plus de cheltuieli bugetare de aproape 40 de miliarde de euro!
Cea de-a treia dimensiune a strategiei fiscale este cea privind stabilitatea impozitelor. Cresterea veniturilor se va realiza pe fundalul mentinerii cotei unice de 16% pentru impozitul pe venit si pentru impozitul pe profit, al mentinerii taxei pe valoarea adaugata la 19% si al reducerii contributiilor la asigurarile sociale cu zece puncte procentuale in perioada 2005-2010.
Managementul deficitelor publice trebuie sa tina seama de un numar de sase constrangeri ce decurg din calitatea Romaniei de membru al Uniunii Europene: mentinerea unui deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, controlul cheltuielilor publice pentru corelarea cu strategia de tintire a inflatiei, asigurarea contributiei Romaniei la bugetul comunitar, ceea ce inseamna numai in perioada 2007-2013 peste 7 miliarde de euro, asigurarea cofinantarilor pentru fondurile europene, ceea ce inseamna, pentru cazul ideal al absorbtiei integrale, intre 300 si 600 de milioane de euro pe an, indeplinirea criteriilor cerute de aplicarea Strategiei de la Lisabona care presupune numai in domeniul cercetarii un plus de 150 de milioane de euro pe an, precum si contracararea consecintelor ce decurg din liberalizarea contului de capital. La aceasta se adauga anumite plati ce decurg din finantarile anilor trecuti in cadrul programelor de tip ISPA (700 milioane de euro), PHARE (450 milioane euro) si SAPARD (200 milioane euro) care vor fi efectuate pana in anul 2010.
In ceea ce priveste deficitul contului curent, optiunea noastra pentru perioada 2007 -2013 este aceea de coborare usoara, de la circa 10% la 9%, in conditiile in care deficitul respectiv va fi acoperit in proportie de 60-80% din investitiile straine directe.
In perspectiva, strategia fiscal-bugetara, in conditiile in care nu vom avea in vedere majorarea impozitelor fundamentale, se va putea baza pe o resursa, in ce priveste veniturile, de cel putin 40% din PIB. Resursele de crestere sunt diverse si ele au in vedere mentinerea tendintelor actuale de evolutie a economiei romanesti si mutatiile sociale aferente. Printre aceste resurse de crestere a veniturilor bugetare in PIB avem in vedere cresterea veniturilor din concesiuni si rente (0,6% din PIB), o mai buna colectare a TVA (1% din PIB), convertirea agriculturii la economia de piata (1% din PIB), reasezarea taxelor de mediu si pe proprietate (1% din PIB), reducerea economiei gri (cel putin 1% din PIB), precum si efectele pozitive asupra bugetelor asigurarilor sociale din cresterea numarului de contributori prin extinderea pietei muncii. In acest fel vom putea depasi alocarile de 6% pentru Educatie si Sanatate, iar bugetul alocat pensiilor ar putea sa creasca cu cel putin 1% din PIB.
Guvernul Tariceanu nu trebuie apreciat doar pentru ceea ce s-a decis sa faca, ci si prin ceea ce s-a decis sa nu faca. Un Guvern puternic este acela care stie sa dea o parte din puterea sa pentru a da forta pietei si aplicarii legii. Cu alte cuvinte, in viziunea noastra un Guvern bun este un Guvern care, pe cat posibil, lasa economia in pace si o trateaza cu respectul cuvenit unui partener egal.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.