Moastele Cuviosului Dimitrie cel Nou in procesiune

Moastele Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor, au fost scoase, ieri dimineata, din Catedrala Patriarhala, in prezenta a cinci mii de pelerini, fiind asezate intr-un loc special pe Dealul Mitropoliei. Pana la locul unde au fost depuse, moastele au fost insotite de un sobor de preoti condus de Sebastian Ilfoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor. Inca din seara precedenta, credinciosii au venit in fata Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Romane si au inceput sa se incoloneze in asteptarea inceperii procesiunii. Ca in fiecare an, pe Dealul Mitropoliei a fost amenajata o scena pentru savarsirea Sfintei Liturghii si a altor slujbe in aer liber, iar pana la poalele dealului a fost organizat un "targ" in care se vand in special obiecte bisericesti. Pentru asigurarea desfasurarii ceremonialului religios, in zona se afla mai multi politisti si jandarmi. Astazi se sarbatoreste Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, iar maine Cuviosul Dimitrie cel Nou.
Doua zile de slujbe
Sarbatorirea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir (26 octombrie) si a Sfantului Cuviosul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor (27 octombrie) - ale carui sfinte moaste se pastreaza in Catedrala Patriarhala - reprezinta, de secole, un ales popas duhovnicesc pentru credinciosii din Bucuresti si imprejurimi, ca si pentru sutele de mii de pelerini din intreaga tara. In urmatoarele doua zile, Patriarhul Teoctist, alaturi de un sobor de arhierei, preoti si diaconi, va oficia Sfanta Liturghie, pe un podium special amenajat langa Catedrala Patriarhala. De asemenea, in fiecare dupa-amiaza, de miercuri pana vineri, vor fi oficiate slujbe de priveghere. Racla cu moastele Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor, va fi dusa, sambata, in jurul orelor 16.30, in procesiune la manastirea cu hramul "Duminica Sfintilor Romani", urmand ca in ziua urmatoare lacasul de cult sa fie sfintit. Biserica, inchinata "Duminicii Sfintilor Romani" a fost construita, intre anii 2003-2006, cu sprijinul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane si cu sustinerea financiara a unor parohii si a mai multor binefacatori. Lacasul este amplasat in zona unde se afla si Atelierele Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Duminica seara, moastele Cuviosului Dimitrie cel Nou se vor intoarece la Catedrala Patriarhala.
Minunea
Dimitrie cel Nou, ale carui sfinte moaste se afla la Bucuresti, a trait in secolul al XIII-lea, in timpul "imperiului" de la Tirnovo, intemeiat de romani si de bulgari sub conducerea fratilor Petru si Asan. El s-a nascut in satul Basarabov, localitate asezata pe raul Lom, un afluent al Dunarii, situat in apropiere de orasul Ruse. Din pastor de vite el a devenit monah, traind intr-o pestera din apropierea acestui sat si dedicandu-se postului, rugaciunilor si privegherilor. Datorita vietii sale deosebite, Dumnezeu l-a invrednicit cu darul de a face minuni. Printre altele, preacuviosul Dimitrie si-a cunoscut momentul mortii, alegandu-si locul de veci intre doua pietre care, cu timpul, au fost acoperite de apa Lomului. Moastele sfantului au ramas multa vreme ascunse de ape pana cand unei fete bolnave i s-a aratat in vis sfantul Dimitrie cel Nou, care i-ar fi zis: "Daca parintii tai ma vor scoate din apa eu te voi tamadui!". La indemnul acestei tinere, preotii si credinciosii au cercetat locul indicat de aceasta si au descoperit in apa moastele cuviosului Dimitrie. Astfel trupul neputrezit al preacuviosului a fost adus in satul Basarabov.
Darul romanilor
Poporul roman si-a dorit sa obtina moastele Sfantului, dar prima incercare de a le aduce in spatiul romanesc s-a soldat cu un esec. In timp ce se indrepta spre Tara Romaneasca, in apropierea unui sat din Bulgaria (Rusi), delegatia romaneasca care insotea racla cu sfintele moaste a fost nevoita sa-si intrerupa drumul. In mod surprinzator, moastele nu au mai putut fi transportate mai departe, motiv pentru care membrii delegatiei au presupus ca este un semn din partea preacuviosului Dimitrie. Ei au decis sa aseze moastele intr-un car tras de doi boi tineri pe care i-au lasat sa mearga la voia intamplarii. In felul acesta, moastele s-au reintors in satul Basarabov, unde a fost ctitorita, cu bani trimisi din Tara Romaneasca, o biserica in care au fost depuse moastele preacuviosului Dimitrie. De asemenea, doua surori, Aspra si Ecaterina, din satul Cernavoda, au intreprins o noua tentativa de a aduce o parte din moaste si de a le aseza intr-o biserica ridicata de ele, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Ele, desi furasera o parte din sfintele moaste, au fost nevoite sa le restituie, convinse ca gestul lor era cauza problemelor ivite la plecarea din satul Basarabov. Intre anii 1769 si 1774, in contextul razboiului dintre Rusia si Poarta Otomana, moastele au ajuns in Tarile Romane. Generalul rus Petru Salticov, trecand prin satul Basarabov, a luat moastele cu intentia de a le trimite in Rusia, insa, la rugamintea unui negustor bogat, de origine macedoroman, Hagi Dimitrie, precum si a mitropolitului Grigorie II al Tarii Romanesti, le-a daruit poporului roman ca recompensa pentru suferintele indurate in urma razboiului. Moastele au fost asezate, in iulie 1774, in biserica Mitropoliei Ungrovlahiei (actuala catedrala patriarhala din Bucuresti), iar mana dreapta a sfantului a fost trimisa la Kiev, unde se pastreaza si astazi.
"Cel Nou"
Potrivit unui studiu din 1887 al episcopului Romanului, Melchisedec Stefanescu, referitor la viata sfantului, Cuviosul Dimitrie a fost proclamat ocrotitorul spiritual al Bucurestiului de catre Mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793). In anul 1955, la propunerea Patriarhului Justinian, Sfantul Sinod a proclamat generalizarea cultului sau in intreaga Biserica Ortodoxa Romana, stabilindu-i ca zi de praznuire anuala ziua de 27 octombrie, a doua zi dupa sarbatoarea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie. Originea etnica a Sfantului Cuvios Dimitrie este necunoscuta, desi unii hagiografi il considera bulgar, iar altii roman sau aroman. De-a lungul vremii, moastele sale au fost deseori scoase in procesiune pe strazile orasului. Astfel, moastele au fost scoase in 1815, din porunca lui Voda Caragea, pentru oprirea epidemiei de ciuma, in 1827 pentru incetarea secetei din timpul lui Grigore Ghica, si in perioada epidemiei de holera, in 1831, la cererea generalului Pavel Kiseleff. Sfantul Cuvios Dimitrie a fost numit si "Cel Nou", pentru a nu fi confundat cu Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir, inscris in calendar la 26 octombrie, ale carui moaste se afla in catedrala din Salonic (Grecia).
Sfantul Mare Mucenic Dumitru
Astazi, crestinii ortodocsi il pomenesc pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, care a trait pe vremea imparatilor Diocletian si Maximian Galeriu (284-311), fiind voievodul cetatii Salonicului. Afland imparatul Maximilian ca Dimitrie este crestin s-a maniat foarte tare, si a poruncit sa-l inchida in temnita. Pe atunci, marea bucurie a imparatului era un luptator vestit, Lie, vandal de neam, inalt, puternic si infricosator la chip, care se lupta cu cei viteji si-i ucidea. Un tanar crestin, pe nume Nestor, cunoscut Sfantului Dimitrie, s-a maniat cand a vazut ca Lie ucide crestinii si a vrut sa se lupte cu Lie. Astfel, el a alergat la Sfantul, in temnita, cerand de la dansul binecuvantare. Si, insemnandu-l cu semnul crucii pe frunte, Sfantul i-a zis: "Du-te si pe Lie vei birui si pe Hristos vei marturisi!". Cand Nestor a intrat in lupta cu Lie, el a strigat: "Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi!". Si indata, trantindu-l jos pe vandal, l-a omorat. Foarte tare s-a suparat imparatul cand a auzit ce se intamplase, iar cand a descoperit ca Sfantul Dimitrie este cel care l-a indemnat pe Nestor sa se lupte cu Lie, a poruncit sa fie ucis. Noaptea, trupul fara viata a fost luat de un credincios si ingropat in taina. Deasupra mormantului sau a fost ridicata Biserica Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir din Salonic, in care se savarseau multe minuni si unde nenumarati bolnavi si-au gasit tamaduirea.
"Focul lui Samedru" la Dambovita
"Focul lui Samedru", un spectaculos ceremonial nocturn ce marcheaza inceputul de an pastoral, va fi aprins in satele dambovitene, in ajun de Sfantul Dumitru, in noaptea de 25 spre 26 octombrie, transmite Rompres. In preajma unui imens rug, aprins de tineri intr-un loc inalt al satului, se aduna intreaga suflare a asezarii. In formele vechi ale sarbatorii, in mijlocul gramezii de lemne si al cetinii de brad se implanta, pentru a fi incinerata, tulpina unui arbore taiat din padure, substitut al zeului care moare si renaste anual. In jurul rugului funerar se striga in cor "Hai la Focu' lui Samedru!". Femeile impart fructe si bautura. Momentul cel mai asteptat este prabusirea bradului incinerat, care indica renasterea simbolica a zeului mort. Prin directia in care cadea trupul divin (jarul sau taciunii aprinsi) se apreciaza care dintre feciori sau fete urmeaza sa se casatoreasca in noul an.
Crucea Rosie pregatita sa acorde primul ajutor
Voluntarii Crucii Rosii care si-au instalat trei puncte de prim-ajutor pe Dealul Mitropoliei au intervenit, inca de dimineata, pentru a acorda ingrijiri medicale unora dintre cei veniti in pelerinaj. Venera Vasiliu, directorul filialei Crucea Rosie Sector 4 numai ieri dimineata, la punctele de ajutor s-au prezentat opt persoane, majoritatea in varsta. Doua dintre ele aveau tensiunea crescuta, alte cinci mai mica, probabil pentru ca nu au mancat, iar o maicuta din Valcea avea o infectie la o mana. Directorul este ingrijorat deoarece sunt anuntate temperaturi destul de mari pentru aceasta perioada, atat miercuri, cat si in zilele urmatoare, motiv pentru care in punctele de prim-ajutor au fost aduse zeci de baxuri de apa minerala, ceai, zahar si ciocolata.

---

Despre autor: