Capcana Gabriel Resources: 70 mil. euro pentru ecologizarea Rosiei Montane

Reprezentantii firmei Gabriel Resources, care intentioneaza sa exploateze zacamantul aurifer din zona Rosia Montana, a oferit ieri Guvernului roman o garantie de 70 de milioane euro, destinata ecologizarii zonei in cazul in care aceasta nu va fi efectuata de exploatatori la finalul lucrarilor. Suma este insa infima, avand in vedere ca suprafata totala afectata este de 1.600 ha,iar specialistii americani in ecologizare au estimat costurile operatiunii la aproape 2 miliarde de dolari, ne-a declarat Eugen David, presedintele Asociatiei Alburnus Maior, una dintre cele mai inversunate organizatii care lupta impotriva proiectului.
Reprezentantii firmei Gabriel Resources, initiatorii proiectului de exploatare a zacamintelor aurifere din zona Rosia Montana, au fost audiati ieri de Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic.
Discutia s-a axat pe ceea ce se va intampla dupa terminarea exploatarii si care sunt planurile de reabilitare a zonei, a declarat, citat de Mediafax, deputatul Cornel Stefan Bardan, unul dintre membrii comisiei. Potrivit acestuia, Gabriel Resources a fost de acord sa puna la dispozitia Guvernului roman un fond de garantie de 70 de milioane de euro, ce poate fi folosit in cazul in care, la terminarea lucrarilor (care pot dura 17 ani), Gabriel Resources nu va realiza ecologizarea zonei.
"Fiind deputat de Alba, ma intereseaza mult aceasta problema, personal sunt pentru exploatarea miniera, cu conditia sa se respecte legislatia de mediu", a spus Bardan.
Saptamana viitoare, Comisia va avea alte intalniri cu reprezentantii asociatiei Alburnus Maior, care se opun proiectului, cu Asociatia Intreprinzatorilor din Apuseni si cu reprezentanti ai Academiei Romane.

Alburnus Maior: "Este o suma infima"

Contactat telefonic, Eugen David, presedintele Alburnus Maior, ne-a declarat insa ca garantia oferita de Gabriel Resources este infima, avand in vedere ca suprafata direct afectata de substantele nocive folosite pentru exploatarea zacamintelor aurifere este de 1.600 ha. "Este foarte putin pentru toata suprafata. Suma poate fi destinata ecologizarii unui hectar sau pentru doua hectare, nicidecum pentru 1.600, din care am putea scadea iazul (aproximativ 700 ha). Am luat si noi legatura cu specialisti americani in ecologizare. Estimarile lor sunt de aproape 2 miliarde de dolari. Pentru a ecologiza zona este nevoie de sol vegetal. Nu stim de unde ar putea lua reprezentantii Gabriel Resources atata pamant", ne-a mai spus presedintele Alburnus.
Si reprezentantii Academiei Romane sunt indignati de propunere, sperand ca-si vor putea spune punctul de vedere la intalnirea de saptamana viitoare.
"Este o himera sa reecologizezi patru munti <> de sus pana jos. Nu exista nicaieri un astfel de precedent", ne-a declarat Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane.
"Oricat de buna ar fi ecologizarea, nimeni nu stie ce se va intampla cu solul la o adancime de peste 3 metri. Ei ne cred saraci si prosti. Cred ca daca ne dau sticle colorate si turcisme vom face tot ce vor ei", ne-a spus unul dintre reprezentantii Academiei Romane.

Comisia de Mediu: "Proiectul ridica serioase probleme"

Pe de alta parte, Johana Fritz, reprezentanta Gabriel Resources, s-a aratat nemultumita de Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic, precizand ca, desi au fost chemati pentru a-si prezenta proiectul, n-au mai fost ascultati, spunandu-li-se doar sa raspunda la intrebari. "Nu cred ca toata comisia are o imagine completa asupra proiectului de la Rosia Montana pentru ca nu am avut ocazia sa-l prezentam. La comisie au participat doar 12 dintre cei 28 de membri si doar trei au pus intrebari", a declarat, citata de Mediafax, Johana Fritz.
Deputatii din Comisia pentru administratie publica s-au deplasat, in aceasta luna, la Rosia Montana, constatand ca proiectul pentru aceasta zona "ridica serioase probleme de patrimoniu si de mediu, cu impact transfrontalier".
Presedintele Comisiei de administratie publica, deputatul PNL Relu Fenechiu, a depus, miercurea trecuta, la conducerea Camerei Deputatilor, un raport al comisiei, care s-a deplasat in perioada 10-12 octombrie in zona miniera Rosia Montana, pentru a se informa, la fata locului, asupra impactului pe care l-ar avea demararea proiectului promovat de Rosia Montana Gold Corporation.

10% dintre locuitori "pentru", 90% "impotriva"

Potrivit raportului, in urma intalnirii cu primarii comunelor din zona, membrii Comisiei au observat ca 10 la suta dintre locuitori sunt pentru demararea proiectului, 90 la suta fiind impotriva, motiv pentru care ar trebui organizat un referendum.
Din discutiile purtate cu reprezentantii din zona, deputatii au aflat ca, din motive economice, exploatarile miniere din Zlatna si Baia de Aries au fost inchise, iar angajatii societatilor - disponibilizati. Astfel, au ramas fara locuri de munca o multime de oameni, a caror singura sursa de venit era mineritul.
Potrivit raportului, parerile autoritatilor publice locale in legatura cu proiectul minier sunt impartite, dar majoritatea sustine proiectul promovat de Rosia Montana Gold Corporation S.A. ca fiind unica sursa de existenta atat a zonei, cat si a locuitorilor ei.
Reprezentantii Organizatiei Alburnus Maior au aratat ca promovarea proiectului minier ar duce la demolarea a 41 de case considerate monumente istorice, la desfiintarea scolii, la ilegalitati in achizitionarea locuintelor, la stramutarea a 11 cimitire (considerata de locuitori drept o profanare), neangajarea la Rosia Montana Gold Corporation a locuitorilor disponibilizati de la Rosia Min.
Concluziile Comisiei pentru administratie sunt ca proiectul minier este, in momentul de fata, singura investitie pentru urmatorii ani, dar ca aceasta "ridica serioase probleme de patrimoniu si de mediu, ce trebuie elucidate prin studiul de impact asupra mediului", ca alternativa la proiect fiind dezvoltarea agroturismului in zona.

Academia Romana: Realizarea proiectului trebuie impiedicata

Proiectul minei, initiat in urma cu mai multi ani, a atras critici ale organizatiilor de mediu si ale celor culturale, care considera ca mina va distruge situri arheologice si va avea un impact negativ asupra mediului.
Dezbateri privind functionarea minei au fost sustinute si de Academia Romana, care a cerut "factorilor responsabili ai destinelor Romaniei sa impiedice realizarea acestui proiect".
Astfel, potrivit punctelor de vedere publicate pe site-ul Academiei, Banca Mondiala a refuzat in 2002 solicitarea RMGC de a fi creditata cu 250 de milioane de dolari.
Potrivit academicianului Mircea Sandulescu, care citeaza revista "Courrier International no. 638", "Banca Mondiala a renuntat la finantarea proiectului dupa ce a consultat expertii de mediu".
La sfarsitul lunii decembrie 2002, Prezidiul Academiei Romane a hotarat sa fie intocmit un "Punct de vedere" care, dupa ce a fost publicat in mai multe cotidiane centrale, a fost transmis Presedintiei, Guvernului, Camerei Deputatilor si Senatului.

Ungaria cere Romaniei sa se pronunte inainte de aderare

Impactul transfrontalier al proiectului a fost evidentiat si de ministrul ungar al Mediului, Miklos Persanyi. Acesta a anuntat, la inceputul lunii, la Oradea, ca expertii din Ungaria au identificat 122 de motive in baza carora Guvernul de la Budapesta se opune proiectului exploatarii aurifere de la Rosia Montana.
De aceeasi parere a fost si Zoltan Gabor, oficial al Ministerului ungar de Externe, care a amintit ca Ungaria a respins deja rezultatele unui studiu referitor la impactul pe care il va avea proiectul minier de la Rosia Montana asupra mediului; oficialul a spus ca mina va folosi cianura care va pune in pericol apele din estul Ungariei, unde se varsa si apele din jurul minei.
Totodata, Zoltan Gabor a precizat ca Ungaria a cerut Romaniei sa decida asupra proiectului minier Rosia Montana inainte de aderare, intalniri in acest sens urmand sa aiba loc la inceputul lunii noiembrie.

Constructia minei va incepe in primavara

Cu toate controversele legate de exploatarea zacamantului aurifer de la Rosia Montana, RMGC si-a exprimat, la inceputul lunii octombrie, intentia de a incepe constructia minei in primavara anului viitor. In acest sens, potrivit presedintelui Gabriel Resources, Alan Hill, incepand cu data de 9 octombrie, toate casele din satul Rosia Montana vor fi cumparate. Afirmatia, facuta in cadrul conferintei "Denver Gold Show" - care reuneste reprezentantii celor mai mari companii miniere din lume -, a fost completata de Alan Hill prin faptul ca, in luna august, compania a strans un capital de aproape 88 milioane dolari, fiind astfel in grafic pentru achitarea creantelor directe si indirecte in trimestrul patru din acest an.
Potrivit aceleiasi surse, compania va angaja un contractor pentru proiectarea, procurarea materialelor si managementul constructiei, urmand sa demareze procesul de proiectare detaliata.
In ceea ce priveste rezultatul consultarilor publice organizate de Romania si Bulgaria, Hill a declarat, citat pe site-ul SMARTfinancial.ro, ca se asteapta sa primeasca lista cu intrebari cat mai curand.
Dupa ce va primi aprobarea, compania intentioneaza sa inceapa constructia minei in primavara lui 2007, urmand ca primul lingou de aur sa fie turnat in primavara lui 2009.

Denumire preschimbata de patru ori

Societatea canadiana Rosia Montana Gold Corporation SA este o companie pe actiuni, cu participarea statului roman (20%), in care majoritatea actiunilor (80%) revin investitorului strain Gabriel Resources Ltd.
Asocierea dintre acest investitor si statul roman (prin Mininvest Deva) a parcurs mai multe etape (din anul 1997 si pana in prezent), marcata fiecare de existenta unei alte companii (Deva Gold, Euro Gold Corporation, Canadian Company Gabriel Resources, Rosia Montana Gold Corporation), cu schimbarea procentajelor de participare si a obiectivelor de activitate printr-o largire continua.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe