Cascada evenimentelor dramatice si tragice care s-au succedat in luna octombrie i-a adus, dupa parerea mea, la un fel de paralizie de gandire pe multi dintre comentatorii a tot ce se intampla pe intinderile Rusiei si in imprejurimile ei. Emotiile, in
Cascada evenimentelor dramatice si tragice care s-au succedat in luna octombrie i-a adus, dupa parerea mea, la un fel de paralizie de gandire pe multi dintre comentatorii a tot ce se intampla pe intinderile Rusiei si in imprejurimile ei. Emotiile, in schimb, inclusiv cele absolut deplasate, au depasit orice limite, improscand reputatii si costume straine, in primul rand ale Rusiei si ale presedintelui ei. Emotiile nu pot fi interzise, dar o minima igiena sociala impune niste limite, macar din bun simt si respect pentru adevar. Ca sa nu mai spun ca a emite judecati sub influenta emotiilor, fie si motivate ideologic, poate fi considerata o analiza politica pertinenta.
De cate zile aud deja afirmatia, repetata la nesfarsit si oarecum de la sine inteleasa, despre necesitatea incetarii imediate a "isteriei anti-georgiene in Rusia". Intre timp, nu vad nu doar nici o urma de isterie, dar nici macar un semn al ei . Mai ales unul care sa porneasca de la puterea centrala. (...) In schimb, suntem sfatuiti sa ignoram vorbele si actiunile oficialilor Georgiei, pe zi ce trece tot mai indraznete, adresate responsabililor Rusiei, tarii in ansamblul ei, tuturor locuitorilor ei sau unor personalitati anume, ce au depasit de mult gradul maxim al isteriei anti-ruse si anti-rusesti. Iar indemnurile acestea se aud nu doar din Tbilisi, ceea ce e logic. Nu doar din Occident, ceea ce confera o oarecare orientare a intregii acestei povesti. Astfel de indemnuri se fac auzite din chiar Moscova, nu de la unul, doi, ci de la foarte multi. Asta este, de acum, boala. In ce priveste abordarea strict medicala a isteriei anti-rusesti a oficialilor de la Tbilisi si personal a domnului Saakasvili, abordare populara chiar si in unele cercuri politice din Moscova, as avea ceva de obiectat: are un caracter exagerat de politizat aceasta isterie. (...)
Despre ideile si emotiile generate de asasinarea Annei Politkovskaia: in primul rand, acest asasinat este doar o crima. In al doilea rand, este o crima comisa impotriva intregii comunitati de jurnalisti din Rusia. Primul aspect este evident. Al doilea, la fel, pentru ca ziarista Anna Politkovskaia a fost ucisa pentru activitatea ei profesionala.
E adevarat ca, luand in calcul un detaliu dezvaluit abia dupa moartea ei, si anume dubla ei cetatenie - rusa si americana, se creioneaza un nou context al muncii de ancheta depusa de jurnalista Politkovskaia, si anume - de ziarist-militant, pentru ca un militant este, prin definitie, o persoana partinitoare, in timp ce un ziarist trebuie sa ramana intotdeauna nepartinitor.
Despre motivele concrete ale celor care au comandat asasinatul se poate discuta mult, dar daca acesti oameni macar au cat de cat habar de politica, o crima politica mai bine gandita nici ca se putea inventa.
De ziua de nastere a presedintelui Putin (este ca incendiul de la sala Manef din noaptea victoriei lui la prezidentiale - o demonstratie a faptului ca nu esti tu atat de atotputernic si de atotstapan in Rusia si la Moscova), in ajunul vizitei in Germania. Un cadou mai bun oferit dusmanilor si opozantilor lui Putin si o lovitura mai dura data imaginii lui in Occident, nici ca se putea inventa. Iata si singura posibila versiune politica a crimei, unde Anna Politkovskaia - este o victima colaterala a unei crimei indreptata impotriva altei persoane.
Noul val de crime comandate ridica trei mari probleme, care, in ansamblu, nu sunt noi, dar ele devin acum de mare actualitate. Unu - pregatirea criminal-politica pentru alegerile parlamentare si prezidentiale din 2007 - 2008 a inceput. Doi - ale cui ordine si pe cine servesc in realitate numeroasele structuri de ordine si de forta, adica militare, din Rusia? Kremlinul? Statul? Legea? Ministrii care conduc aceste structuri? Sau altcineva? Trei - este oare criminalitatea rusa contemporana internationalizata in stil sovietic, adica de ura, dar o ura indreptata in toate directiile, sau este acum clar si univoc o structurata etnica, adica poarta in sine potentialul impartirii etnice a puterii si proprietatii, si, implicit - pericolul la adresa existentei Rusiei in sine? Destramarea politica a URSS s-a desfasurat de-a lungul granitelor nationale (republicane). Oare nu dupa granite etnice se pregateste, fie macar de grupurile criminale etnice, o impartire patrimoniala si existentiala a Rusiei?
Comentariu publicat de Moskovskie Novosti, preluat de Agentia "Rusia la zi"


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.