Tribunalul Penal Central din Bagdad l-a condamnat la pedeapsa capitala pe Mohammad Munaf - ghidul jurnalistilor romani in Irak - alaturi de acesta mai fiind condamnati la moarte prin spanzurare si alti cetateni irakieni, pentru legaturi cu retele ter
Tribunalul Penal Central din Bagdad l-a condamnat la pedeapsa capitala pe Mohammad Munaf - ghidul jurnalistilor romani in Irak - alaturi de acesta mai fiind condamnati la moarte prin spanzurare si alti cetateni irakieni, pentru legaturi cu retele teroriste. Surse judiciare si diplomatice au confirmat pedeapsa aplicata lui Munaf, judecat in lipsa si in Romania, intr-un dosar separat de cel in care este inculpat Omar Hayssam. Cel din urma a fugit din Romania, la scurt timp dupa ce instanta romana l-a eliberat din motive medicale.
Aparatorii americano-irakianului Muhammad Munaf sustin ca judecatorul a dat "verdictul neasteptat" dupa o intalnire privata cu doi ofiteri americani, atunci cand toate partile asteptau achitarea intrucat Romania "nu a reusit" sa faca vreo plangere pentru omul de afaceri. Interesant este si faptul ca unul dintre americani ar fi sustinut ca reprezinta Ambasada Romaniei.
Intre timp, reprezentantii Ministerului Justitiei s-au declarat nedumeriti de acest verdict, precizand ca nici macar nu cunosteau ca Munaf este judecat in Irak si ca asteapta o confirmare oficiala din partea autoritatilor irakiene.
Militar american, reprezentant al Ambasadei Romaniei
Aparatorul lui Munaf, Jonathan Hafetz, a cerut vineri unei instante americane din Districtul Columbia sa refuze extradarea lui Munaf catre autoritatile irakiene, acuzand ca omul de afaceri cu dubla cetatenie, americana si irakiana, a fost condamnat la moarte "in deplina nerespectare" a legii. Potrivit solicitarii lui Hafetz catre instanta americana, judecatorul instantei irakiene care l-a condamnat pe Munaf i-ar fi comunicat aparatorului irakian al lui Munaf, inainte de sedinta de judecata de joi, faptul ca acuzatiile impotriva clientului sau vor fi retrase, caci Romania "a esuat" in a formula o plangere penala impotriva acestuia.
In sala de sedinte au aparut insa doi militari americani, unul sustinand ca reprezinta Ambasada Romaniei si cerand ca inculpatii sa fie condamnati la moarte iar cel de-al doilea, un general american, sustinandu-l.
Conform Mediafax, "judecatorul nu a fost, initial, de acord cu cererea celor doi. Totusi, acesta a cerut partilor sa iasa pentru a avea o intrevedere cu cei doi ofiteri, lucru care s-a si intamplat, intalnirea durand 15 minute. Atunci cand partile au revenit in sala, li s-a comunicat ca Munaf si ceilalti sunt vinovati si vor fi condamnati la moarte", sustine aparatorul lui Munaf, in cererea trimisa instantei americane, care reclama magistratilor americani si faptul ca judecatorul irakian nu si-a motivat in vreun fel decizia.
Avocatii contesta corectitudinea procesului
Avocatul lui Munaf mai spune ca intreaga sedinta de judecata in care clientul sau a fost condamnat in Irak a durat mai putin de o ora si jumatate. In tot acest timp, potrivit lui Hafetz, judecatorul nu a tinut cont de declaratiile martorilor acuzarii, care, in timpul procesului, au recunoscut ca marturiile ce-l incrimineaza pe Munaf au fost date "sub presiuni incredibile". Mai mult, judecatorul irakian nu a tinut cont nici de spusele lui Munaf, care a declarat ca este nevinovat si ca orice declaratie ar fi dat in trecut, aceasta este rezultatul "unor amenintari cu violente si abuzuri sexuale" impotriva sa si a familiei sale, venite din partea unor oficiali americani si romani.
In documentul catre instanta americana, Hafetz prezinta mai multe pentru care, in opinia sa, clientul sau Mohammad Munaf nu ar trebui extradat "de Guvernul sau unei forte externe", act ce ar duce, implicit, la moarte sa, in numele unor drepturi pe care cetatenii americani le au prin Constitutie.
Jonathan Hafetz, avocat la Brennan Center for Justice de la facultatea de drept a New York University, a depus deja petitia in numele lui Munaf, apreciind ca autoritatile americane nu s-au asigurat in mod corespunzator ca procesul acestuia este corect. Hafetz sustine ca predarea lui Munaf catre guvernul irakian ar insemna executia sigura, fara o revizuire corespunzatoare a cazului.
Alba-neagra cu extradarea
In mai 2005, dupa eliberarea jurnalistilor Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, rapiti in Irak, autoritatile romane au vrut sa-l aduca pe Mohammad Munaf in tara, dar acesta a fost retinut de fortele americane, care au dorit sa-i interogheze si pe cei trei jurnalisti, cerere refuzata de partea romana. De altfel, rechizitoriul prin care Munaf a fost deferit justitiei cuprinde o declaratie a acestuia, luata la Bagdad, in care spune ca va coopera cu procurorii romani, dar cere sa nu fie extradat Romaniei, preferand sa fie judecat de autoritatile din Statele Unite.
Potrivit actelor din dosar, detinutul Muhammad Munaf Muhammad - cu numarul de cod US91Z200175 - se afla in custodia Fortelor Coalitiei Multinationale din Irak, in complexul militar Camp Cropper de la Aeroportul International Bagdad.
Instanta Curtii de Apel Bucuresti a decis ca Munaf poate fi extradat si a inaintat o cere in acest sens Ministerului Justitiei, pentru a declansa procedura.
In 18 decembrie 2005, Ministerul Justitiei comunica faptul ca nu sunt intrunite conditiile pentru ca inculpatul sa fie predat Romaniei.
Conform procedurii, departamentul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a facut controlul de regularitate internationala, pentru a vedea in ce masura este posibila extradarea, solicitand relatii Ambasadei SUA la Bucuresti. Dupa consultari, Ministerul Justitiei a transmis Curtii de Apel Bucuresti ca cererea de extradare referitoare la Munaf nu se transmite autoritatilor americane, motivul fiind ca Munaf "nu se afla pe teritoriul SUA sau pe un teritoriu ocupat sau aflat temporar sub controlul acestora".
Intr-o "nota verbala" transmisa Ministerului Justitiei, cu numarul PS 7 -2/28 din 30 noiembrie 2005 a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuresti, se preciza ca Munaf se afla pe teritoriul Republicii Irak si nu pe teritoriul SUA sau pe un teritoriu ocupat sau aflat temporar sub controlul acestora, astfel incat nu sunt incidente dispozitiile Conventiei de extradare dintre Romania si Statele Unite ale Americii.
Mai mult, Ministerul Justitiei a cerut informatii privind calitatea procesuala a lui Munaf in cauza aflata pe rolul autoritatilor judiciare irakiene, iar SUA i-a indicat sa ceara lamuriri direct autoritatilor irakiene.
Organizarea rapirii
Intre timp, procesul lui Munaf si a altor irakieni a inceput la Tribunalul Penal Central irakian, iar instanta romana inca asteapta date despre locul in care este detinut acuzatul, pentru a-l putea cita si incheia procesul, declansat la Bucuresti.
Organizarea rapirii celor trei jurnalisti romani in Irak a costat 30.000 de dolari, iar rapitorii urmau sa incaseze doar 200.000 de dolari, restul de pana la patru milioane de dolari fiind bani pe care sirianul Omar Hayssam - trimis in judecata in acest caz - incerca sa-i scoata din Romania.
Potrivit rechizitoriului in baza caruia dosarul rapirii a fost trimis la instanta romana, Omar Hayssam a intentionat initial sa organizeze rapirea unor senatori si deputati romani - printre care senatorul Ion Vasile (tatal jurnalistei Marie Jeanne Ion), cu care era in relatii destul de apropriate - sau a unor oameni de afaceri influenti.
Ideea rapirii unor jurnalisti i-a venit lui Hayssam in ianuarie 2005, dupa ce a urmarit la Al-Jazeera cazul jurnalistei Giulliana Sgrena. In rechizitoriu este citat un martor - angajat in cadrul uneia din firmele lui Hayssam - caruia i s-a spus ca sirianul este mai agitat din cauza problemelor juridice pe care le are, dar ca acestea se vor rezolva in cel mai scurt timp deoarece inculpatul se pregatea sa intreprinda pentru Romania o actiune similara cu cea din Yemen cand au fost eliberati marinarii romani.
Hayssam urmarea ca autoritatile judiciare romane sa ii deblocheze conturile pentru ca sa poata plati sumele pretinse ca rascumparare, iar el sa transfere in strainatate doua milioane de dolari (bani din afacerile sale, pe care vroia sa le instraineze de urgenta). Pentru ca autoritatile romane sa le piarda urma, banii urmau sa fie depusi in mai multe conturi deschise la banci de pe teritoriile mai multor state.
Potrivit rechizitoriului, Hayssam ar fi insistat ca Munaf sa rezolve in Irak problema rapirii unor jurnalisti romani. Munaf ar fi refuzat implicarea in rapire, pe motiv ca fratele sau Youssef a fost impuscat in Irak si ca operatiunea este deosebit de riscanta. In aceste conditii, Hayssam l-ar fi amenintat cu atragerea lui intr-o ancheta penala, dar si cu moartea.
Munaf sustine ca l-a crezut capabil pe Hayssam de asa ceva, avand in vedere antecedentele sale: la inceputul anilor 1990, sirianul ar fi contactat o grupare terorista cecena pentru a asasina un functionar al Ambasadei Siriei, care l-ar fi amenintat ca va divulga autoritatilor ca detine un pasaport fals, folosit pentru deplasari in Ungaria. In plus, Munaf a sustinut ca stia ca o persoana care l-a inselat pe Hayssam cu o suma de bani ar fi fost sechestrata in casa acestuia si dupa ce ar fi fost batuta ar fi fost fortata sa recunoasca fapta.
Spalare de bani
In aceste conditii, Munaf ar fi fost de acord cu planul rapirii, in conditile in care ziaristii ar fi urmat sa fie sechestrati doar pentru doua -trei zile, cat ar fi durat sa fie achitata "rascumpararea". Totodata, potrivit planului, ostaticilor trebuia sa li se asigure apa minerala, cafea si posibilitatea de a face dus, se arata in rechizitoriu.
Munaf a fost cel care a obtinut viza de Iordania, in 21 martie, iar a doua zi pe cea pentru Irak, fiind sprijinit in demersul sau - potrivit rechizitoriului - de ambasadorul Palestinei la Bucuresti, Fuad Bital, ajutat la randul lui, de ambasadorul Iordaniei.
Referitor la partea financiara, potrivit rechizitoriului, Munaf Mohammad, Omar Hayssam si Ibrahim Al Giuburi au stabilit ca operatiunea de rapire sa coste 30.000 de dolari. Totodata, Omar Hayssam ar fi stabilit ca suma pe care rapitorii urmau sa o ceara ca rascumparare sa fie initial de patru milioane de dolari, pentru ca, in urma unor asa-zise negocieri, sa scada pana la doua milioane de dolari.
Totusi, suma reala pe care Hayssam ar fi trebuit sa o plateasca gruparii de rapitori ar fi urmat sa se ridice la doar 200.000 de dolari, diferenta de pana la patru milioane urmand sa fie depusi in strainatate in diferite conturi, conform rechizitoriului.
"Salvatorul" jurnalistilor
In 4 iulie 2005, Tribunalul Central din Bagdad i-a arestat pe Abdel Jabbar Abbas, Hakim Dhiab, Salam Hikmat, Yusef Munaf, Mahmed Khaled, Omar Khdeir, Musab Khaled, Qais Abdul Hafez si Ahmad Abdel Salam. Arestarea a survenit cererii de Comisie rogatorie formulate de autoritatile romane si deplasarii unei echipe de investigatori romani la Bagdad. Arestatii au fost audiati in perioada 4-12 aprilie 2005, potrivit declaratiilor lor din dosar. Toate declaratiile acestor noua persoane redau legaturile pe care Mohammad Munaf le-ar fi realizat, impreuna cu fratele si cumnatul sau, pentru a pune la punct o presupusa rapire a jurnalistilor romani.
Unii dintre arestati sustin ca, dupa momentul in care s-au cerut cele patru milioane de dolari drept recompensa, ar fi realizat ca au fost "pacaliti" de Munaf, care ar fi invocat ca simularea rapirii este pretextul pentru a aparea in fata autoritatilor romane drept salvatorul jurnalistilor, ceea ce ar fi imbunatatit imaginea musulmanilor in fata cetatenilor Romaniei.
Declaratia martorului Al-Qasir Salam - data in fata procurorului roman Ciprian Nastasiu, la Bagdad - este una extrem de complexa, care reda toate persoanele contactate de Munaf si apropiatii acestuia pentru a planifica rapirea jurnalistilor romani. (D.E.I.)
Ambasada SUA din Bagdad confirma
Ambasada americana la Bagdad a confirmat sambata faptul ca Mohammad Munaf, american de origine irakiana care a fost ghidul celor trei ziaristi romani rapiti in martie 2005, a fost condamnat la moarte de justitia irakiana, relateaza Mediafax, citand agentiile de presa internationale. "Confirmam ca tribunalul penal central irakian a condamnat la moarte un cetatean american si cinci irakieni, in cazul rapirii, in 2005, a trei ziaristi romani", a declarat pentru un purtator de cuvant al Ambasadei americane la Bagdad. "Ambasada americana la Bagdad ii acorda in continuare asistenta cetateanului american si urmareste conditiile in care este detinut acesta", a adaugat purtatorul de cuvant. (D.E.I.)
Ministerul Justitiei este nedumerit
Directorul Directiei de drept international din Ministerul Justitiei, Razvan Radu, a declarat ca ministerul a formulat o cerere de asistenta judiciara si ca, probabil, raspunsul va contine si condamnarea lui Mohammad Munaf, care nu a fost comunicata oficial Romaniei.
Totusi, Radu si-a exprimat nedumerirea fata de condamnarea lui Munaf, in conditiile in care partea romana nici nu stia capetele de acuzare aduse acuzatului si nici sa fi fost declansat vreun proces in Irak.
De asemenea, Radu a mai spus ca Mohammad Munaf putea fi judecat de autoritatile irakiene, pentru ca pe teritoriul acestui stat s-a produs fapta de care este acuzat, de cele romane, pentru ca inculpatul a afectat trei cetateni ai Romaniei, sau de cele americane, intrucat este cetatean al acestui stat. "Cand am trimis cerere de asistenta judiciara, autoritatile irakiene au raspuns ca nu pot sa le solutioneze si nu ne-au informat ca si ele il urmaresc pentru aceleasi fapte", a spus Razvan Radu, citat de Rompres. El a informat ca Ambasada Romaniei la Bagdad va face demersuri pentru a i se comunica hotararea irakiana referitoare la Munaf, urmand ca instanta care instrumenteaza dosarul rapirii ziaristilor romani, respectiv Curtea de Apel Bucuresti, sa decida ce masuri sa ia dupa ce va afla sentinta. (D.E.I.)
Macovei a aflat din presa
Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a declarat sambata, la Sinaia, ca institutia pe care o conduce nu a fost informata oficial despre sentinta data in cazul lui Mohammad Munaf, transmite Rompres. Macovei sustine ca a aflat din presa centrala despre condamnarea la moarte a acestuia de catre un tribunal irakian. "Pe site-ul Ministerului Justitiei sunt publicate toate demersurile facute in incercarea de a obtine extradarea lui Munaf", a precizat ministrul Justitiei. Monica Macovei a aratat ca autoritatile irakiene nu au dorit sa dea detalii despre procesul lui Mohammad Munaf, ci doar au spus ca il cerceteaza, motiv pentru care nu il pot trimite in Romania. (D.E.I.)
Marie Jeanne Ion
Anchetatorii nu vor mai afla detalii daca dispare Munaf
Sentinta privind executia lui Munaf ar ingreuna activitatea anchetatorilor pentru obtinerea unor detalii in cazul rapirii jurnalistilor romani, daca astfel de informatii ar mai fi fost necesare, intrucat au avut loc numeroase intalniri ale procurorilor cu acesta, a afirmat Marie Jeanne Ion, citata de Mediafax. "Sincer, nu stiu ce sa spun. Poate pentru anchetatori va fi mai dificil sa afle anumite detalii.
Procurorii romani au fost de nenumarate ori in Irak si au discutat cu Munaf. Exista zeci de pagini cu declaratii. Poate nici nu ar mai avea nimic de aflat. Nu stiu ce sa spun", a declarat ieri Marie Jeanne. (D.E.I.)
Ovidiu Ohanesian
"Un pas catre musamalizarea dosarului rapirii"
Jurnalistul Ovidiu Ohanesian, unul dintre cei trei jurnalisti romani care au fost rapiti anul trecut in Irak, apreciaza ca decizia tribunalului penal central irakian de a-l condamna la moarte pe Mohammad Munaf reprezinta un pas catre musamalizarea unui dosar de care sunt responsabile "in primul rand autoritatile de la Bucuresti". "Este cea mai mare magarie pe care au putut sa o faca americanii in colaborare cu romanii. De la cap la coada, totul este o musamalizare murdara, care ascunde lucruri mult mai grave decat rapirea in sine", a declarat Ohanesian, citat de Mediafax. "L-au scos din tara pe Omar Hayssam, il vor elimina, mai mult sau mai putin, pe Mohammad Munaf din aceasta afacere si vor ascunde cu aceasta ocazie toate celelalte afaceri murdare derulate de-a lungul timpului pe zona de conflict Irak si putem sa amintim aici contrabanda cu armament, cu munitie, cu substante interzise desfasurata de serviciile secrete romane inca de pe vremea vechii Securitati, prelungita pana dupa 1994, prin end-useri falsi: Maroc, Tunisia, Mauritania, Niger etc.", a continuat jurnalistul. El considera ca autoritatile romane trebuie sa explice in primul rand cine a dat ordin si cu ce motiv sa fie predat Mohammad Munaf de catre ofiterii SIE americanilor. (D.E.I.)
Scandalul Munaf in presa internationala
"Avocatii incearca sa il elibereze pe cetateanul american retinut in Irak", titreaza cotidianul New York Times in editia sa de ieri, detaliind cazul Mohammad Munaf. "Irakianul, care a dobandit cetatenia americana in 2000, a plecat in Irak in martie 2005, pentru a fi ghidul si translatorul a trei jurnalisti romani. Jurnalistii au fost rapiti de irakieni si tinuti captivi timp de 55 de zile, impreuna cu Munaf", noteaza publicatia, potrivit careia acesta ar fi recunoscut, in detentie, ca ar fi complotat "cu prieteni si rude" in vederea inscenarii rapirii celor trei, asumandu-si rolul de victima fictiva. Confesiunea a fost obtinuta sub amenintare, afirma insa unul din avocatii lui Munaf, citat de New York Times. Publicatia americana nuanteaza, totodata, informatiile cu privire la detentia cetateanului american de origine irakiana, care desi s-ar afla, in prezent, la baza americana Camp Cropper, in apropiere de aeroportul international din Bagdad, nu s-ar gasi in custodia SUA, ci a unei "forte multinationale", potrivit Departamentului de Justitie american.
Subiectul condamnarii la moarte a lui Munaf este preluat si de Washigton Post, potrivit caruia "oficialitatile americane (...) nu isi amintesc ca un alt cetatean american sa fi primit o sentinta asemanatoare din partea Tribunalului penal central din Irak". International Herald Tribune acorda, de asemenea, atentie cazului Munaf, concentrandu-se in special asupra nedumeririi autoritatilor de la Bucuresti, care afirma ca nu au fost informate despre evolutia situatiei acestuia. (A.M.L.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.