La scurt timp dupa victoria revolutiei bolsevice de la Moscova, Romania a devenit o tinta importanta pentru spionajul sovietic. Armatele romane ii alungasera pe rusi din zona Nistrului (1918-1920) si spulberasera regimul comunist al lui Bela Kun d
La scurt timp dupa victoria revolutiei bolsevice de la Moscova, Romania a devenit o tinta importanta pentru spionajul sovietic. Armatele romane ii alungasera pe rusi din zona Nistrului (1918-1920) si spulberasera regimul comunist al lui Bela Kun din Ungaria (1919). Liderii de la Moscova visau sa instaureze si la Bucuresti un regim bolsevic, initiind in acest scop un plan complex de infiltrare si subversiune. Primul lor obiectiv era, insa, recuperarea Basarabiei, teritoriu pe care il considerau rusesc. Eforturile de penetrare informativa s-au concentrat mai ales asupra zonei de est a Romaniei.
Tanarul stat sovietic dispunea de redutabilele servicii secrete mostenite de la defunctul regim tarist, "intarite" prin racolari din randul comunistilor fanatici cu experienta ilegalitatii, dar si din randul prizonierilor, fostilor membri ai armatei si politiei. Impotriva "Romaniei imperialiste" au fost mobilizate resurse (materiale si umane) enorme. Desigur, nici autoritatile de la Bucuresti nu au stat cu mainile in san. In toamna anului 1920, ministrul de Razboi, generalul Ion Rascanu, primea din partea Biroului de Informatii al Comandamentului trupelor de Est un raport detaliat cu privire la serviciul de spionaj bolsevic care actiona in "spatele frontului", pe teritoriu romanesc. Identificarea organizarii si metodelor de lucru ale agenturii sovietice fusese posibila prin capturarea unui "agent bolsevic al armatei a XIV-a trimis in Basarabia ca rezident principal", dar anihilat "inainte de a pune in executie insarcinarea sa".
Documentul a fost descoperit de istoricul Ion Spanu in Arhivele Militare Romane (Fond Ministerul de Razboi - Cabinetul Ministrului, dosar 57, ff. 527-532) si publicat in premiera in revista Institutului National pentru Studiul Totalitarismului. Il reproducem integral. (M.M.)
Raport al Serviciului roman de contrainformatii despre organizarea si modul de functionare a spionajului sovietic in Romania. 1920
Dare de seama asupra functionarii serviciului de spionaj bolsevic in spatele fronturilor inamice
Centrul principal al organizatiei spionajului se afla pe langa armate sau corpuri de armata. Conducator al sectiunii de spionaj la armata sau corpuri de armata este un comisar, care isi numeste sefii sectiunilor de spionaj la divizii. Sefii sectiilor de spionaj de la divizii numesc reprezentanti ai lor la brigazi si regimente.
La fiecare serviciu de spionaj se afla: agenti in cadre specialisti, agenti secreti, informatori legali si nelegali, agenti teroristi, agenti semnalizatori pentru legatura si agenti cercetasi care, in urma ordinelor primite de la comandamente, sunt trimisi sectiunilor de spionaj din spatele frontului inamic.
Toate sectiunile de spionaj sunt strans legate intre ele prin telegraf, curier si agenti de legatura, astfel ca, intotdeauna, comandamentul sa fie informat cat se poate mai precis si mai urgent asupra organizatiei spatelui inamic.
Organizatia de spionaj in spatele frontului
Pentru lamurirea situatiei economice, politice si militare a inamicului in zona de operatiuni si in interior se trimit de catre comandamentele de armata, divizii, brigazi si regimente cate un rezident si un numar de agenti. De la armata se trimit pentru corpurile de armata inamice, de la divizie pentru divizie, de la brigada pentru brigada si de la regiment pentru regiment. Rezidentul isi stabileste resedinta sa in punctele unde se afla comandamentele inamice sau in apropierea lor. Imediat ce si-a fixat resedinta, trimite agenti in toate punctele principale ale zonei de operatiuni ocupate de divizii. Seful tuturor acestor rezidenti este rezidentul trimis de armata. Acesta, neaparat, trebuie sa-si aiba resedinta sa in orasul unde se afla comandamentul armatei sau corpului de armata inamic.
Indatoririle rezidentului diviziei in spatele frontului inamic
Datoria principala a rezidentului diviziei este de a stabili legatura cu rezidentul diviziei care l-a trimis si cu a rezidentului armatei ce se afla in spatele frontului inamic. El este dator de a transmite, prin agentii sai, informatiile cat se poate mai urgent. Aceste informatii se trimit scrise pe panza, cifrate, sau se instruieste agentul de legatura de a le spune din memorie.
Pentru culegerea informatiilor, el isi imparte agentii sai in zona diviziei inamice, dandu-le in supraveghere punctele militare cele mai importante, staruind a introduce oamenii sai in comandamentul si institutiile militare inamice.
Legatura sa cu agentii o va face prin o a treia persoana, verificata, printr-o locuinta data si o parola. Persoana rezidentului trebuie sa fie secreta si cunoscuta numai de ceilalti rezidenti ai sectiunilor de spionaj ce vor sosi pentru a capata de la dansul directive si instructiuni. Legatura cu agentii prin o a treia persoana este necesara, intrucat acestia sunt adapostiti de a nu se cunoaste unul cu altul. In caz cand se descopera parola si locuinta de intalnire, este necesar sa se schimbe imediat casa. Daca un agent a fost prins, rezidentul este dator de a ordona agentilor sai teroristi ca sa cumpere pe cei ce l-au arestat, iar in caz de nereusita sa-l omoare. Numai cu acest sistem rezidentii vor lucra usor, fara a fi descoperiti, putand sa dea comandamentelor de divizii, in cel mai scurt timp, informatiile necesare.
Mijloace
Rezidentul de divizie dispune de urmatorii agenti: cinci agenti secreti, doi teroristi, trei legali, trei cercetasi, trei de legatura si doi informatori.
Agentii secreti dau informatii militare asupra gruparii fortelor. Agentii teroristi sunt intrebuintati pentru anumite ocazii, cu scopuri teroriste, omoruri, aruncari de poduri in aer, aruncari de depozite etc. Agentii legali sunt cei ce sunt inrolati in anumite functii prin comandamentele sau institutiile militare. Agentii cercetasi sunt cei care cauta diferite locuri pe unde s-ar putea executa scurgeri (infiltratii) de trupe in spatele frontului inamic. Agentii curieri sunt cei care duc informatiile prin linia frontului. Agentii informatori au insarcinarea de a comunica diferite stiri din zvonuri, gazete sau observatii personale.
Toate stirile primite de la armata proprie sau de la agenti, scrise pe panza, trebuie sa fie arse.
Indatoririle rezidentului brigazii sau regimentului
De la brigazi si regimente se trimit rezidenti in spatele frontului inamic, insa in mod foarte rar. De obicei, brigazile si regimentele trimit numai agenti si anume: brigada trimite doi agenti secreti, trei curieri, trei cercetasi si un informator. Acesti agenti lucreaza in spatele frontului inamic si nu se cunosc unii cu altii, dau informatii schematice despre diferite comandamente sau dislocari (agenti pot fi si femei).
La regimente se afla agenti speciali (calauze), majoritatea sunt recrutati dintre locuitorii care cunosc bine locurile si dispozitia frontului inamic. Tot la regimente se afla si agenti semnalizatori, insa nu in numar mare.
Indatoririle rezidentului principal
De la comandamentul armatei sau al corpului de armata se trimite in spatele frontului inamic rezidentul principal. Acesta se recruteaza dintre aceia care au terminat scoala de spionaj si au lucrat mai mult timp in organizatiile bolsevice. Comandamentul militar care trimite rezidentul principal fixeaza pe harta punctele principale si conducatorii cu insarcinari speciale. Aceasta harta se preda rezidentului principal.
Rezidentul principal, imediat ce soseste in spatele frontului inamic, isi stabileste resedinta si isi organizeaza cartierul sau general compus din oamenii specialisti, unul sau doi ofiteri din trupele inamice pe care ii recruteaza cumparandu-i si doi oameni de incredere, ca ajutori. La dispozitia sa se afla un numar de agenti cu specialitati deosebite, dupa cum s-a aratat la indatoririle rezidentului de divizie. Afara de acesti agenti, mai dispune de o grupa de teroristi si o grupa cu insarcinari speciale.
Datoria rezidentului principal este de a supraveghea cu oamenii sai zona afectata armatei sau corpului de armata inamic, de a sti ordinele operative, legaturile telefonice si telegrafice, nodurile de comunicatii etc. El este obligat de a tine cea mai stransa legatura cu comandamentul armatei proprii trimitand, prin ajutorul curierilor, informatii relative la situatia militara si politica a inamicului. Stirile mai importante, pentru a ajunge mai curand la armata, se vor preda la comandamentele de divizie si, de acolo, prin telegraf. In caz de sosiri de trupe inamice se va anunta imediat comandamentul cel mai apropiat.
Examinandu-se schema de mai sus, se constata ca, in zona de operatii inamica, se gasesc cativa rezidenti si un numar intreg de agenti, care nu se cunosc intre ei si care urmeaza acelasi scop, observand acelasi raion. Pentru un astfel de dispozitiv, usor se pot controla de catre armata toate stirile sosite din lagarul inamic.
Insarcinarile agentului secret in spatele inamicului
Agentul secret este insarcinat a cerceta regiunea hotarata pentru observatie si a transmite urmatoarele stiri:
- gruparea comandamentelor de divizie, brigazi si regimente;
- ordinea de bataie, stabilind cate brigazi sunt in divizie, cate regimente in brigada, cate batalioane intr-un regiment, cate companii intr-un batalion, numirea lor, cate baionete, cate sabii, cate piese de artilerie, cate baterii grele, dispozitivul lor, punctele de observatie, trenuri blindate, dispozitivul fortelor si rezervele;
- ce an de recrutare sunt militarii, numarul recrutilor si compunerea cadrelor de instructie, ordinea de bataie a ofiterilor, specificandu-se daca sunt activi sau de rezerva;
- relatiile intre soldati si ofiteri, starea morala a soldatilor, imbracamintea, hrana si rapoartele intre armata si populatie.
Insarcinarile agentilor cercetasi in spatele frontului
Agentul cercetas este insarcinat de a face o schema a zonei data spre cercetare, stabilind:
- ce fel de poduri exista (pontoane, ciment, lemne etc.), pe care din aceste poduri se fac miscari de trupe mai multe, ce paza au;
- de a arata raurile, baltile, prapastiile si a insemna locurile accesibile de trecere;
- padurile, specificand daca sunt dese sau rare si poienile;
- caile ferate, daca sunt duble sau triple, liniile inguste, prezentand schema completa;
- mori si fabrici.
Insarcinarile agentilor teroristi in spatele inamic
Agentii teroristi trimisi in spatele frontului cu rezidentii diviziilor sunt la ordinele comandantului grupei teroriste de pe langa rezidentul principal, de la care primeste ordinele si directivele.
Insarcinarea acestora este de a organiza diferite distrugeri si omoruri, prin otravuri sau arme de foc. In acest scop, ei sunt datori sa-si procure singuri materialele necesare scopului urmarit, fiind gata in orice moment de a indeplini orice insarcinare. Ca insarcinari, de obicei, au: a distruge depozite, a provoca ciocniri de trenuri, a strica liniile ferate si telegrafice, otravirea fantanilor etc.
Instructiuni generale
Agentii care se afla in sectorul trupelor lor sunt obligati, pe propria raspundere, de a-si ascunde personalitatea lor. Ei sunt datori a raporta celui mai apropiat sef orice se intampla, fara a interveni personal. Agentilor, in cazul cand au in urmarire vreun agent inamic, le este oprit a-l aresta pe acesta pana la fixarea definitiva a originii acestuia si a legaturilor sale. Ei au insarcinarea de a supraveghea si observa.
In caz de retragere a trupelor inamice, rezidentii si agentii se misca odata cu trupele. In caz de inaintare, raman pe loc numai rezidentii, pana la noi dispozitii, iar agentii se misca inainte odata cu trupele inamice.
Ordinea de bataie a personalului Serviciului de spionaj
La Marele Cartier General bolsevic, seful serviciului de spionaj este Piatkov, si ajutor Efreimov.
La Comandamentul Frontului de Sud, condus de generalul Egorov, care se afla in Kursk, seful Biroului sde spionaj este tovarasul Bruno.
La Armata a XIV-a, seful Biroului de spionaj este tovarasul Akibalov.
La Divizia 41, seful Biroului de spionaj este Jelius, si ajutor Kerson.
La Divizia 45, seful Serviciului de spionaj este tovarasul Mihailov, ajutat de tovarasul Costea.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.