Licitatia bio-pasapoartelor, contestata inainte de a se afla castigatorul

Licitatia pentru realizarea pasapoartelor biometrice, organizata de Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" (RA-APPS), in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Afacerilor Externe, a fost contestata inainte de a fi desemnat castigatorul. Potrivit documentelor pe care le detinem, una dintre cele 24 de societati interne si externe care au cumparat caietul de sarcini a sesizat conducerea RA-APPS, inca din data de 25 iulie, asupra prevederilor discriminatorii cuprinse in anuntul de participatie. Din aceste motive, societatea a solicitat de cateva ori preschimbarea termenului de depunere a ofertelor si chiar suspendarea licitatiei. Dintre cele 24 de societati care au cumparat caietul de sarcini, numai doua au depus ofertele: controversata Bundesdruckerei GmbH, Germania, si Uti Systems Bucuresti - in asociere cu Imprimeria Nationala Franta.
Potrivit ultimei contestatii adresate preventiv directorului general al RA-APPS la data de 26 septembrie, principalul motiv pentru care se cere reluarea licitatiei este faptul ca, in fapt, s-a depus doar o oferta, o data ce Bundesdruckerei "este indatorata masiv si nu-si poate permite nici finantarea, nici depunerea de garantii financiare privind realizarea proiectului, deci se afla - de la inceput - in imposibilitatea de a indeplini conditii decisive".
"La licitatiile publice se depun mai multe oferte corespunzatoare cerintelor din caietul de sarcini si care sunt comparabile din acest punct de vedere, pentru a se asigura respectarea principiului liberei concurente. Ceea ce, in cazul acestei licitatii, nu a fost posibil, caci firma UTI a fost singura a carei oferta poate fi luata in considerare. In aceste conditii, consider ca licitatia desfasurata, respectiv eventuala atribuire a contractului, sunt lovite de nulitate si licitatia trebuie reluata", se mai arata in contestatie.

Conditiile de eligibilitate, discriminatorii

In ceea ce priveste elementele discriminatorii cuprinse in conditiile de eligibilitate, contestatara reitereaza ca, "pentru a fi calificat, ofertantul trebuie sa prezinte dovada ca a avut sau are in curs de derulare un contract de furnizare de pasapoarte electronice pentru o tara membra UE si ca acest contract a avut ca obiect producerea a cel putin 1.000.000 de pasapoarte personalizate cu elemente biometrice in cip-uri".
"Or, din informatiile noastre, nu exista decat una sau doua societati europene care sa poata dovedi o asemenea experienta similara prin derularea unor contracte de furnizare de pasapoarte electronice cu o tara membra UE in cantitatea mentionata, intrucat pasapoartele electronice au fost introduse in Europa relativ recent", se mentioneaza in contestatia adresata RA-APPS la data de 25 iulie, cu precizarea ca singurele state in care acest proiect este in curs de implementare sunt Germania si Franta. "... acest proiect a fost atribuit in conditii nationale specifice, cum ar fi, de exemplu, prin intermediul unui contract de livrare exclusiv incheiat intre statul german si Bundesdruckerei, contract care dateaza inca din perioada in care firma se mai afla in proprietatea statului.
In mod similar, in Franta, proiectul a fost atribuit unor societati franceze, aflate, de asemenea, partial in proprietatea statului", noteaza societatea contestatara.
Potrivit acesteia, in cazul in care Fisa de date a achizitiei s-ar fi raportat la proiecte aflate in derulare pe piata mondiala, la licitatie ar fi putut participa mai multi ofertanti, iar Romania ar fi putut beneficia de pasapoarte biometrice de inalta calitate.

Alte aspecte de nelegalitate a procedurii

Considerand ca anuntul de participare si documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei cuprinde conditii "neechilibrate, partial unilaterale si evident contrare unei competitii deschise intre ofertanti majori, seriosi, dispunand de experienta internationala, de competenta si de solidaritate financiara", societatea contestatara precizeaza ca s-au stabilit termene nelegale pentru pregatirea si predarea ofertelor, precum si pentru incheierea contractului si inceperea livrarilor.
Evidentiind astfel ca termenele sunt practic imposibil de respectat de participantii persoane juridice straine, societatea reitereaza ca anuntul de participare a fost publicat la data de 29 iunie a.c., fara a exista in prealabil un anunt de intentie ("si ca urmare autoritatea contractanta nu avea dreptul de a initia aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie").
Asemenea Siemens Business Services GmbH, societatea contestatara sustine ca numai pentru traducerea cu exactitate a documentatiei pentru elaborarea si prezentarea ofertei, care avea cateva sute de pagini, din limba romana, au fost necesare 10 - 15 zile lucratoare, la care se adauga o perioada similara pentru pregatirea ofertei si a traducerii in romana a acesteia.

Termenele

"In cazul atribuirii contractelor de furnizare si de servicii a caror valoare estimata fara TVA este echivalentul in lei a 100.000 euro, precum si in cazul contractelor de lucrari, a caror valoare estimata fara TVA este mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, data limita stabilita pentru depunerea ofertelor nu trebuie sa fie mai devreme decat 52 de zile de la data transmiterii spre publicare a anuntului de participare in Monitorul Oficial", stipuleaza art. 20 din PUG nr. 60/2001, care stabileste termenele pentru depunerea ofertelor.
Or, in cazul de fata, intre data transmiterii anuntului de participare la Monitorul Oficial si data depunerii ofertelor sunt 51 de zile, situatie in care sunt incalcate dispozitiile art. 20 mentionate mai sus", sustine contestatarul.
"De asemenea, avand in vedere faptul ca data depunerii ofertelor este 18 august, iar potrivit paragrafului A.2.1. din Fisa de date a achizitiei (Sectiunea II din Documentatia privind elaborarea si prezentarea ofertelor), prima livrare de pasapoarte electronice, precum si instalarea echipamentelor si accesoriilor aferente fazei pilot, va fi nu mai tarziu de 1 decembrie 2006, este evident ca singura societate care ar putea respecta aceste termene este actualul furnizor de pasapoarte, ceilalti participanti fiind ab initio exclusi", sustine societatea contestatara.
In acest sens, aceasta aminteste ca, "in anul 2001, numai negocierea contractului de achizitie publica incheiat de autoritatea contractanta a durat mai mult de 2 luni si la asemenea proiecte mari, succesul nu poate fi garantat decat pe o baza solida, bine gandita contractual, in limitele intervalelor de timp stabilite".
In urma acestei contestatii si a consultarilor care au avut loc cu reprezentantii MAI si MAE, RA-APPS a modificat data de depunere a ofertei cu numai 3 zile, de la 18 august la 21 august...

In primavara, Guvernul voia sa atribuie direct contractul firmei germane

Potrivit comunicatului remis de RA-APPS la data de 29 august, in urma anuntului de licitatie pentru realizarea pasapoartelor biometrice, publicat in doua cotidiane romanesti si doua straine - Nine O'Clock si Allgemeine Deutsche Zeitung, 24 de firme interne si externe au cumparat documentatia necesara elaborarii si prezentarii ofertei, doua dintre ele aratandu-se interesate de a participa la licitatie. Acestea sunt Bundesdruckerei GmbH, Germania si Uti Systems S.A. Bucuresti, in asociere cu Imprimerie Nationale S.A., Franta, ale caror oferte au fost deschise luni, 28 august.
In urma numeroaselor articole publicate in presa centrala, care incriminau posibilitatea negocierii contractului cu o singura firma, in luna aprilie a.c., Secretariatul General al Guvernului a fost abilitat sa organizeze, prin RA-APPS, o licitatie internationala pentru desemnarea unui furnizor unic al pasapoartelor electronice la standarde UE.
Astfel, pe site-ul RA-APPS au fost publicate cerintele pentru participarea la licitatia "Producerea si livrarea pasapoartelor electronice in conformitate cu cerintele Uniunii Europene, precum si a echipamentelor si produselor software aferente".
Obiectul licitatiei presupune producerea a cel putin 2 milioane (maximum 10 milioane) de pasapoarte romanesti simple, 15.000 de pasapoarte diplomatice si 65.000 de pasapoarte de serviciu.

Au produs deja aproape 4 milioane de pasapoarte

In ceea ce priveste cerintele impuse de RA-APPS firmelor participante la licitatie, acestea sunt, printre altele, obligatia de a prezenta dovada ca la 31 martie 2006 au platit integral taxele si impozitele catre bugetul de stat, fondul de somaj, asigurarile de sanatate si asigurarile sociale, precum si taxele si impozitele locale, precum si realizarea in ultimii trei ani a unei cifre anuale de afaceri egale sau mai mare decat 525 milioane lei (150 milioane euro).
Alte conditii de participare spun ca ofertantul va prezenta dovada indeplinirii in ultimii trei ani a unuia sau a mai multor contracte al carui/caror obiect a fost furnizarea de pasapoarte cu o valoare egala sau mai mare de 210 milioane de lei (60 milioane euro) sau livrarea unei cantitati de pasapoarte egale sau mai mare de 2 milioane de bucati.
Din acest ultim punct de vedere, am putea spune ca firma care va castiga licitatia este Bundesdrukerei, care a produs, conform unui comunicat al Ministerului Administratiei si Internelor, 3,8 milioane de pasapoarte.
"Ministerul Administratiei si Internelor este interesat de obtinerea unor documente de cea mai buna calitate si cat mai securizate, la cel mai mic pret, indiferent cine ar fi furnizorul acestora.
Din acest punct de vedere, MAI arata ca actualul tip de pasaport romanesc, produs de BIS Bundesdrukerei, este probabil cel mai securizat document de acest fel aflat in circulatie, fapt care poate fi constatat prin compararea cu documentele in uz in alte state europene.
De asemenea, nivelul ridicat de securizare a pasapoartelor produse de BIS Bundesdrukerei este demonstrat si de faptul ca MAI nu s-a confruntat cu nici un caz de falsificare, pe parcursul emiterii a peste 3,8 milioane de documente", anunta MAI in comunicatul remis presei la 23 noiembrie 2005.
Numai ca, asa cum sustine societatea care a contestat, practic, intreaga licitatie, Bundesdrukerei este, in acest moment, "indatorata masiv si nu-si poate permite nici finantarea, nici depunerea de garantii financiare privind realizarea proiectului, deci se afla - de la inceput - in imposibilitatea de a indeplini conditii decisive".

Implicata in scandalul din Portul Constanta

In ceea ce priveste firma de protectie si paza Uti Systems, aceasta pare sa nu stea bine nici la capitolul cifra de afaceri, nici in privinta producerii pasapoartelor, probabil din acest motiv recurgand la asocierea cu Imprimeria Nationala Franceza.
Astfel, desi printre partenerii sai se numara institutii precum Guvernul Romaniei, MApN, Centrala Nucleara Cernavoda, Oil Terminal Constanta, si chiar SPP, Palatele Cotroceni si Parlamentului sau Aeroportul Otopeni, cifra de afaceri, in anul 2004, a atins 47,5 milioane de euro.
De altfel, la sfarsitul anului trecut, una dintre diviziile firmei Uti, Cobra Security, a fost implicata intr-un scandal legat de contractul incheiat cu Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta SA.
In urma investigatiilor efectuate de politisti si procurori a reiesit ca a fost unul dintre cele mai paguboase incheiate vreodata, Compania Nationala fiind nevoita sa plateasca aproape 250.000 de euro lunar pentru un pachet de servicii, printre care si cel de securitate perimetrala.
Desi caietul de sarcini a fost cumparat de 41 de companii (printre care Siemens, Alcatel si operatorul roman Astral), din cauza conditiilor cuprinse in document au participat la licitatie doar trei. Erau acceptate doar firmele care aveau ca obiect de activitate toate serviciile incluse in pachet, respectiv asigurarea pazei perimetrale, serviciile de mentenanta si intretinerea serviciului de paza perimetrala, serviciile informatice privind activitatea comunitatii portuare, precum si cele de telecomunicatii de pe platforma portuara.
La 15 octombrie 2004, a avut loc deschiderea ofertelor companiilor Magal Security Sistems (Israel), Prima Mano Mer (Israel) si Uti Italy SRL (Italia), aceasta din urma fiind desemnata castigatoare a licitatiei pentru paza perimetrala si celelalte servicii in schimbul a 245.863 euro lunar.
Astfel, UTI se obliga, pe langa prestarea a cinci servicii, sa execute si unele investitii, precum montarea de camere de supraveghere video, senzori electronici, modernizarea retelei informatice si a celei de telefonie fixa de pe platforma portuara etc. Numai ca toate acestea s-au lasat asteptate, avand in vedere ca fostul director Gheorghe Moldoveanu le-a acordat celor de la UTI o perioada de gratie destul de mare, compania italiana primindu-si cei 250.000 de euro numai pentru paza perimetrala a platformei portuare.

e-Pass-ul poate fi falsificat

Compania germana Bundesdrukerei produce documente de identificare, carduri securizate, bancnote, dar si sisteme complete de personalizare si identificare bazate pe semnatura electronica.
Compania a incheiat un contract, in 2001, cu autoritatile romane, pentru tiparirea unor documente.
Germania a fost prima tara din Uniunea Europeana care a introdus pasaportul biometric securizat - e-Pass, care contine un cip electronic in locul fotografiei de identitate pentru a face mai dificila falsificarea, urmand ca, din luna martie 2007, sa contina si inregistrarea amprentelor digitale.
Insa e-Pass-ul nu este de nefalsificat, acest lucru fiind realizat de un expert german in mai putin de doua saptamani, doar cu ajutorul unui echipament cumparat de pe Internet cu 200 de dolari.
Lukas Grunwald a aratat, intr-o conferinta sustinuta la Las Vegas, ca informatiile personale stocate pe aceste documente pot fi copiate si transferate pe alte cipuri, folosind doar informatiile publice postate pe pagina de Internet a Organizatiei Internationale de Aviatie Civila, un organism al ONU ce a dezvoltat acest standard.
"Din punctul meu de vedere, toate aceste pasapoarte biometrice sunt o enorma risipa de bani - ele nu asigura deloc o securitate mai buna", a spus atunci Grunwald.
Deocamdata, germanul a reusit doar clonarea unui cip si aplicarea lui pe un pasaport nou, fals care poate fi descoperit la o simpla verificare a operatorului de la granita.
Printre tarile afectate de descoperirea germanului se numara Marea Britanie, care dezvolta un proiect de producere a pasapoartelor biometrice si a cardurilor de identitate in valoare de 415 milioane de lire sterline, care include nu numai pasapoartele biometrice, dar si Statele Unite, Belgia, Suedia si Franta.

Pasaport biometric sau cipuri cu toate datele detinatorului

Noul "e-passport" va avea ca element de securizare un cip de 1,5 centimetri, inserat in prima pagina a pasaportului. Acesta va stoca datele biometrice ale detinatorului (o poza digitala, amprentele, distanta interpupilara si amprenta pupilara), toate datele fiind destinate combaterii contrafacerii documentului sau utilizarii de catre alta persoana decat cea inregistrata pe cip.
La frontiera, pasaportul este introdus intr-un cititor special, iar datele biometrice memorate pe cip sunt comparate cu cele existente in baza de date si cu posesorul pasaportului. Tarile membre ale Uniunii Europene trebuie sa introduca in cip, pana in anul 2009, si amprentele digitale.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe