In conditiile unui deficit fiscal relativ redus, dupa cum este si cazul Romaniei, deficitul de cont curent reflecta de fapt decizii de imprumut luate la nivelul sectorului privat pentru a realiza investitii, precizeaza un studiu al Bancii Nationale.

In conditiile unui deficit fiscal relativ redus, dupa cum este si cazul Romaniei, deficitul de cont curent reflecta de fapt decizii de imprumut luate la nivelul sectorului privat pentru a realiza investitii, precizeaza un studiu al Bancii Nationale. Deficitul contului curent a avansat la finele anului 2005 pana la 8,7% din Produsul Intern Brut. Potrivit unor recente estimari ale Comisiei Nationale de Prognoza, balanta contului va inregistra la finele anului 2006 un deficit de 8,25 miliarde euro, reprezentand 8,7% din PIB. Comisia a revizuit in sus valoarea deficitului ca urmare a preconizatei scaderi a nivelului transferurilor curente. Pe ansamblul anului trecut, romanii care lucreaza in strainatate au trimis in tara aproximativ 4,6 miliarde euro, avand o contributie semnificativa la reducerea deficitului de cont curent. Deficitul bugetar programat pentru 2006 se ridica la 2,5% din PIB.

Balanta comerciala, principala sursa a deficitului de cont

In timp ce contributia deficitului balantei serviciilor a fost minora, deficitul balantei comerciale reprezinta principala componenta a deficitului de cont curent si a inregistrat o accentuare continua incepand cu semestrul al doilea al anului 2003, precizeaza studiul BNR. Anul 2002 a fost ultimul in care ritmul de crestere a exporturilor a depasit avansul importurilor. Potrivit prognozelor CNP, cresterea exporturilor va continua sa depaseasca si in urmatorii ani importurile. In acest context, este de asteptat ca si pe parcursul urmatorilor 2-3 ani deficitul balantei comerciale sa ramana principala cauza a deficitului de cont curent. Aprecierea in termeni reali a leului in ultimii doi ani ca urmare a aprecierii in termeni nominali a monedei, in conditiile unor rate ale inflatiei interne, respectiv externe, aflate in scadere, respectiv stagnare relativa, nu a avut un impact semnificativ asupra nivelului exporturilor, care prezinta in continuare rate de crestere robuste, explica economistii BNR. Cauzele posibile pot fi regasite in efectuarea de catre aceiasi agenti economici atat a operatiunilor de export, cat si de import, precum si in cresterea productivitatii, care sa acopere o parte din impactul negativ al aprecierii.

Doar cinci categorii de produse sustin schimburile comerciale

Conform datelor BNR, in perioada 2001-2005 aceleasi cinci grupe de produse au reprezentat principala sursa, atat a importurilor, cat si a exporturilor. Astfel, produsele minerale, materiile textile, metalele comune, mijloacele de transport si masinile si dispozitivele mecanice au avut ponderea cea mai importanta, atat in structura importurilor, cat si in cea a exporturilor. "Ca un rezultat, indicii schimburilor comerciale intra-sectoare inregistreaza valori ridicate si relativ constante, cu exceptia unui singur sector si anume cel al mijloacelor si materialelor de transport, care a inregistrat valori descrescande, in principal ca urmare a cresterii mai rapide a importurilor in ultimii 2 ani. La nivelul sectorului materiilor textile si al articolelor din acestea, ponderea acestora, atat in nivelul exporturilor cat si cel al importurilor, in total este in continua scadere, fapt reflectat si de ratele de crestere anuale. O posibila cauza poate fi regasita in abrogarea de la 1 ianuarie 2005 a acordului ce prevedea o serie de restrictii privind accesul pe pietele din UE, SUA si Canada, deschizandu-se astfel drumul exporturilor din zona asiatica", sustin economistii bancii centrale.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.